-
Pariul din tren
Ruta Bușteni – București. Trenul pe jumătate plin. Unii dorm, alții ascultă muzică la căști. În dreapta mea, un cuplu de bunici. Îmbrăcați bine, vorbesc corect, literar, încet. Doamna citește un ziar cu scrisul mic și fără poze, domnul ține în mână romanul lui Saramago, ”Intermitențele morții”. – La ce oră ajungem? întreabă ea. – Ce-ai spus? – La ce oră ajungem? repetă doamna, încet. – Nu înțeleg, mai spune o dată. – La ce oră ajungem? se auzi pe același ton calm. – 12, 12 jumate, răspunde domnul cu capul mult îndreptat spre soția lui. – Lui Adrian trebuie să-i spui exact. – Păi, 11 jumătate, 12 fără ceva.…
-
În brațele copiilor noștri stă rezolvarea
Unul dintre lucrurile fundamentale pe care le-am învățat în timp de la oamenii terapeutici din viața mea a fost despre LP – listening partnership. Știți când copilul vostru face acasă crize de nervi, tantrumuri sau țipă aparent fără a avea un motiv solid? Iar noi suntem încurajați să-l luăm în brațe, să-l iubim, să îl asigurăm că noi suntem acolo, lângă ei necondiționat, pentru totdeauna, indiferent de situație? Așa și noi, adulți fiind, când avem sufletul încărcat cu tot felul de experiențe unele mai neplăcute ca altele, suntem încurajați să sunăm un prieten bun și să povestim tot ce ne vine să spunem, știind că la capătul celălalt este o…
S-ar putea să-ți placă și
Silencio, Bruno!
Gândurile unei mame după vacanță
Uneori, copiii știu mai bine ca părinții
-
Mama mea e magică!
Ce perioadă obositoare ni se așterne-n față. De vreo 2 săptămâni nu mai reușesc să scot capul la lumină. Știu, nu sunt singura, nici măcar una la un milion. Sunt probabil eu și încă 99% din întreaga populație a planetei la acest moment. Alerg după cadouri, se merge greu, mi-au furat oglinzile, nu reușesc să mi le inscripționez, am pierdut o grămadă de timp și cu asta. Cozile sunt interminabile la orice, magazinele arhipline, serbări peste serbări, săptămâna asta Andre are campionat de fotbal, unde nu (prea) joacă dar trebuie să fie prezent pentru creșterea încrederii în sine și a satisfacției nevoii de apartenență la grup. În fiecare zi de…
S-ar putea să-ți placă și
Prețuiți-vă copiii!
Dacă tu nu mai vii, cine îmi va face mie paste?
Ești prea drăguță ca să-mi placă de tine!
-
Ce-și doresc femeile secolului 21?
Mă uit așa în jurul meu, și-mi dau seama ce ușor sunt de mulțumit femeile, în general. Ca bărbat care nu a pus mâna în viața lui pe-o tigaie, e suficient să treci pe la Mega Image și să-i gătești un mușchiuleț nemaipomenit de vită, medium rare, când se-ntoarce seara de pe drumuri. Merge și la grătar, și la tigaie grill, 4 minute pe-o parte, 4 pe cealaltă. După, pui sare și un pic de unt. Miam, miam! Sau, dacă vrei să faci pe romanticul, cumpără-i un buchet de flori sau chiar un ghiveci. Orhideea merge la fix. Nu am întâlnit femeie să nu rămână impresionată la orhidee. Sau, ceva…
-
Când vorbim iubire
Dincolo de faptul că am copilărit într-o familie în care m-am simțit întotdeauna frumoasă, am auzit mereu în jurul meu ideea că a te naște fată – femeie e drumul sigur către Iad, către o viață grea, plină de compromisuri și neajunsuri. Probabil de aici, disperarea din prezent a femeilor care vor să miște munții din loc, să dea cu bărbatul de pământ, să demonstreze constant cuiva, de cele mai multe ori nedefinit, că lumea se învârte în jurul lor, iar bărbatul e bun doar de încălzit patul seara. Mi-a spus cândva, cineva: – Pe mine m-a învățat mama să nu fiu niciodată la mâna bărbatului. Să am serviciul meu…
