Lady me
Lady me
-
Bărbatul – scurt ghid de îmblânzire
Vă vine să credeți sau nu, viața bărbatului este o continuă criză. Femeia iese la o cafea. Ce face bărbatul? O criză. Este lovit în orgoliu, nu i se împărtășesc sentimentele, așteptările, nu e nimic din ce visa să fie. Se duce la alta, pentru că el este cel mai bun, cel mai frumos, merge la sală, trage de fiare, dar, în realitate, suferința rămâne. Femeia se mărită, se face femeie la casa ei. Bărbatul ce face? Rămâne fără independență, deci e loc de-o criză. Nu mai poate ieși cu prietenii când vrea, acum trebuie să vină și ea. Bărbații vorbesc de-ale lor, unde-i locul femeii aici? Ea vrea un…
-
Mă numesc Dina și sunt mombie
Înțeleg că eu sunt singura stresată de pe tot internetul, azi, ieri și mâine. Câteodată am impresia că eu sunt singura femeie în viață căreia nu-i convine nimic. Azi am fost zombie toată ziua, de la nopțile nedormite (bine) din weekend. Nimic nu mi-a plăcut, nimic nu mi-a convenit. Probabil doar mie de pe toată planeta. Pentru că restul oamenilor par că sunt foarte bine: unii scriu cum nu le pasă cum arată pentru că oricum nu-și caută perechea, sunt bine mersi singuri, alții scriu despre evenimentele organizate, deci profesional sunt bazați, alții pun poze cu copii care fac lego din 3 mișcări, wow ce copii inteligenți au – asta…
-
Al treilea copil: soțul
A fost un moment în viața mea, acum vreo două săptămâni, când doar vitaminele și cafeaua m-au mai ținut în viață în încercarea disperată să mențin într-un echilibru perfect între responsabilitățile zilnice de: șofer privat al copiilor: dus la grădiniță, dus la fotbal, luat de la grădiniță angajată cu serviciu activ, cel puțin teoretic: vorbit la telefon, trimis emailuri, calmat clienții nervoși, trimis oferte, follow up bucătăreasă: mâncare proaspătă în fiecare zi partener de joacă: prinselea, ascunselea, să desenăm, să ieșim în parc cu bicicletele, să jucăm muuuuult fotbal mamă (și tată): spălat, citit povești, luat în brațe, iubit, pupat, alintat, vorbit calm, frumos, liniștit, zâmbit, trezit noaptea de 2,3,4…ori…
-
Drum fără prioritate
Nu știu alții cum sunt, dar eu, când trebuie să plec cu amândoi copiii pe undeva mă cam ia tremuriciul. Și asta, bineînțeles, ca urmare a tuturor experiențelor din mașină în care ei urlau, se băteau, se enervau reciproc, iar eu, din față, conducând, cu posibilități minime de a reuși să rezolv cumva situația. Chiar și așa, în ultima perioadă am dezvoltat abilități de deschidere a cornului și aruncarea lui în spate doar cu dinții, recuperarea porcului lui Beatriz căzut pe jos, în spate cu doar două degete și mâna contorsionată, dansul din Cartea Junglei în zâmbetele taximetriștilor și camionagiilor din zona mea rezidențială și nu în ultimul rând, plonjarea…
-
Cum gestionăm relația dintre frați?
Cel mai greu și cel mai greu în viața unei mame mi se pare gestionarea relației dintre copii. Toată răbdarea, energia, cumpătarea, empatia, atenția, toate cărțile citite, informațiile căpătate de-a lungul timpului din cărți și din experiențe personale se duc, zi de zi, pe gestionarea relației dintre copiii mei. La finalul unei zile, dacă trag linie și analizez ce mi-a ocupat cel mai mult timp și energie, este fără doar și poate, gestionarea relației dintre copii. Vinerea este una dintre cele mai grele zile. Pentru că omul din mine ar vrea ca la sfârșitul programului să se relaxeze, că doar e vineri, nu? Dar copiii aduc cu ei acasă oboseala…
S-ar putea să-ți placă și
Dragostea în vremea măștii
Ce se întâmplă în vestiar….știe toată lumea
Copile, din puterea mea te inspiri!
-
Relația de cuplu – între logică și emoție
M-a fascinat întotdeaua relația dintre cupluri. De ce se căsătorește lumea dacă ajunge să se certe? În general, de la nimicuri? Ca apoi, eventual, să și divorțeze. Chiar nu-l vezi, n-o vezi de la început? Nu ai văzut că vorbește mult? Că nu e organizat? Apoi, copiii. Care ori suferă din lipsa prezenței constante a unuia dintre părinți, ori suferă că are doi părinți care nu se înțeleg. Am trăit mereu cu aceste întrebări în minte. Copil fiind, mi-am imaginat că părinții mei s-au iubit, atât, dar atât de mult încât Dumnezeu nu a mai avut de ales decât să-i lase să rămână împreună. Peste vreo câțiva ani, după ce…
S-ar putea să-ți placă și
Cum poți aduce pacea în cuplu
Viața în pandemie, ca o vacanță acasă cu copiii după tine
Lecția castelului de nisip
-
Bagajele, direct proporționale cu numărul de copii
Probabil vă amintiți de articolul meu de astă iarnă în care povesteam cu mare drag, cât de mult urăsc iarna, în special pentru făcutul bagajelor când plecăm pe undeva: gențile care jumătate sunt umflate cu pantaloni de schi, geci, fulare și mănuși la care pierzi perechea, sacoșele cu încălțăminte de interior, cu bocanci și câte altele. Ei bine, a venit vara și la noi, aleluia mai cu întârziere, și ne pregătim să plecăm în concediu. Dar, vă rog, nu mă întrebați unde. Este același loc mirific în care mergem de 11 ani încoace. Bineînțeles, că sunt recunoscătoare lui Dumnezeu că m-am măritat cu un portughez și beneficiez de aceeași vacanță…
-
Când rămâne bărbatul singur acasă
Iar am fost plecată de acasă vreo 4 zile, cu copiii, bineînțeles. Pe principiul: acolo unde e o mamă e și un copil care vrea atenție, un drum de 120 de km pe care trebuia să-l fac în 2 ore maxim, s-a terminat după 4 ore. București – Bușteni. După o vijelie prin Ploiești de nu mai vedeam la 1 m distanță, am stat într-o coloană pe Valea Prahovei 2 ore, la urcare, timp în care copiii au cerut de 3 ore pipi, de zeci de ori mâncare, apă și în parc. Beatriz a răgușit plângând după niște piese de lego la care nu ajungeam, aruncate în mod special, pentru…
-
Gândurile unei mame în delir….
Hai că a sosit și la mine momentul să înțeleg și eu acele mame care povestesc cum au părul nevopsit de o sută de ani și le stă ca o mătură, unghiile tăiate din greșeală pe răzătoarea de măr, nedepilate și mirosind a lapte regurgitat. Cum se simt ca monstrul din Loch Ness sau cimpanzeul din savanele africane. Sunt completate, de obicei, de către un soț înțelegător și bun de pus la rană, extrem de atent și empatic care le reamintește că ele sunt frumoase și minunate oricum ar defila prin casă. Eu cred că e o chestiune de abordare a situației: dacă nu vrei să dormi pe preșul din…
