-
Copiii agitați sau anxioși pot fi viitorii adulți liniștiți
Cred că nu e familie pe planeta asta care să nu aibă cel puțin un copil agitat sau să nu fi auzit de vreunul care nu se poate concentra la școală sau la teme pentru că nu poate sta locului. Sau în extrema cealaltă, copii anxioși cărora le este teamă de aproape orice. Evident, motive s-au găsit care mai empirice, care mai de specialitate și fiecare a căutat o soluție cum a considerat mai bine. Unii s-au îndreptat către medicamente pentru ADHD, alții, să zicem cazurile mai ușoare și unde timpul și răbdarea părinților a permis, au primit limită la ecrane, program mai fix de făcut teme, ieșiri în aer…
-
Cu cât puterea e mai mare, cu atât e nevoie de mai mult timp să germineze
Nu știu dacă există această vorbă consemnată pe undeva de cineva, dar sigur e adevărat când spunem: cu cât puterea e mai mare, cu atât e nevoie de mai mult timp să germineze. Exemplul cel mai simplu este sămânța de tisă, un conifer, care este aproape identică în dimensiune cu sămânța de floarea soarelui. Pe când florii soarelui îi ia câteva luni să ajungă la maturitate, tisei îi ia aproximativ 10 ani să ajungă la aceeași dimensiune datorită profunzimii și complexității procesului și ritmului ei. Acest lucru, însă, o va ajuta să trăiască aproximativ 500 ani, comparativ cu floarea soarelui de numai un anotimp. (sursă: Cheile Genelor) Același lucru putem…
-
Cea mai relaxantă vacanță cu copiii în România
Tocmai ce m-am întors dintr-o mini vacanță la munte, unde am plecat cu copiii ca să prind puteri noi pentru încă o tură de școală on line și pandemie. Am plecat cu câțiva prieteni, și ei cu același scop, în timp ce soțul meu a venit după, pe principiul: cineva trebuie să câștige banii pe care nevasta-i organizează cu talent de magician. Sau cum spune o femeie înțeleaptă pe nume soacră-mea: noroc cu femeia că mai cheltuiește bani și mai pune economia pe roate! Deci, având toate premisele unei vacanțe reușite am plecat la munte și ne-am cazat într-un loc mirific, la Peștera unde este o peșteră cu lilieci. Ai…
-
Ce gen are stresul?
După cum v-am povestit în ultimele mele articole, de vreo două săptămâni mă găsesc într-un continuu stres și agitație. Ba serviciu, ba copii, ba fotbal, angajări, neangajări, plecări, întâlniri, am uitat să cumpăr apă, iar nu am fructe, nu mai am candidați la interviurile de vânzător, deci presimt că rămân din nou singura pe plantația cu GPS-urile vieții mele. Mă enervează că pentru laptele de soia trebuie să mă duc la Mega Mall, pentru apă la Selgros, pentru fructe în Lidl, pentru legume în piață și uite-așa trece viața, iar eu din modul ”leșinat, frustrat și epuizat” nu mai ies. În astfel de momente, singurul pe care-l sun este bărbatu-meu.…
S-ar putea să-ți placă și
Țâțeeee!!!
Engleza nu este ce facem. Este cine suntem.
Responsabilitatea nr. 1 ca părinte
