-
Cum ajutăm copilul să se acomodeze la începutul școlii
Stăteam de vorbă aseară cu Beti, înainte să ne culcăm și îmi spune: – Când o să înceapă școala, iar o să-mi vină să plâng. – Iubirea mea, păi de ce să plângi, iar? Ai trecut deja prin clasa 0, știi cum e, ai aceeași învățătoare, aceiași colegi. – Știu, mami, dar mi se face dor de tine și-mi vine să plâng. Și încerc să mă liniștesc, dar uneori nu reușesc. Cred că am intrat în perioada revelațiilor la copii. De fiecare dată când am câte o discuție cu ei, descopăr cu uimire cât de maturi sunt în gândire și cât de bine știu să-și exprime emoțiile. Doamne, numai pentru…
-
Drumul de la neputința de a opri lacrimile la un copil fericit și o mamă liniștită
Cred că nu e mamă pe pământul acesta care să nu se fi întrebat măcar o dată de ce plânge copilul meu atât de mult? Mâncare i-am dat, de schimbat l-am schimbat, oare ce mai are acum? S-au scris biblioteci întregi despre cum să-ți asculți copilul când plânge, despre cum să-l iei în brațe, cum să nu-l lași singur, cum să îi vorbești și totuși, în continuare copilul plânge și mama nu știe nici motivul, nici rezolvarea. Eu sunt una dintre mamele care a trecut prin cel mai greu proces de ascultare a plânsului la copil. Au trecut 7 ani și câteva luni de când ascult lacrimi și vă spun…
-
Cum am reușit să nu mai țip la copii. 5 pași spre un glas blând și voce calmă.
[fusion_builder_container type=”flex” hundred_percent=”no” equal_height_columns=”no” menu_anchor=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=”” id=”” background_color=”” background_image=”” background_position=”center center” background_repeat=”no-repeat” fade=”no” background_parallax=”none” parallax_speed=”0.3″ video_mp4=”” video_webm=”” video_ogv=”” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_loop=”yes” video_mute=”yes” overlay_color=”” video_preview_image=”” border_color=”” border_style=”solid” padding_top=”” padding_bottom=”” padding_left=”” padding_right=””][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ layout=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_color=”” border_style=”solid” border_position=”all” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” center_content=”no” last=”true” min_height=”” hover_type=”none” link=”” border_sizes_top=”” border_sizes_bottom=”” border_sizes_left=”” border_sizes_right=”” first=”true”][fusion_text] M-a întrebat enorm de multă lume cum am ajuns să nu mai țip la copii. Despre țipat am tot scris, începând de acum câțiva ani de când am intrat în acest proces de conștientizare a faptului că țip prea mult și deranjez, până ieri când am…
-
Brațele unei mame nu sunt niciodată goale
Mă găsesc de multe ori așezată pe fotoliu, după ce ba am lucrat, ba am făcut mâncare, ba am pus la spălat, mă găsesc așezată să mă odihnesc și-mi simt brațele goale. – Iubirea mea, vii la mine în brațe, puțin? îi spun eu copilului jucăuș de lângă mine. Iar el vine fericit și mi se suie-n brațe, iar apoi de niciunde mai apare încă un copil și se așază și el pe picioarele mele, iar eu îi strâng tare, tare iar brațele mi se fac elastic și le pot cuprinde de zeci de ori inima și sufletul și dragostea și toată viața îmi curge prin vene precum o apă…
-
Ești prea drăguță ca să-mi placă de tine!
Zilele trecute am fost în vizită la Casa Timiș, un loc minunat lângă București, un pic cam scump, dar cu servicii la care nu aveai ce reproșa. Ne-am plimbat prin podgorii, am mers cu bicicletele, am mâncat pe terasă, iar în tot acest timp, copiii s-au jucat la locul de joacă foarte curat și bine pus la punct. A meritat toată cheltuiala pentru câteva ceasuri de relaxare și bună dispoziție! Și cum stăteam noi așa și ne delectam, eu cu un prosecco, restul cu un vin roșu, numai o văd că vine cu lacrimile șiroindu-i pe chip, Beti a mea cu fetița unora dintre prieteni, încercând s-o liniștească. – AAAAAAAAAA,…
-
Gestionarea lacrimilor la copii, această Golgotă a vieții de mamă
Tot aud de educație cu blândețe, să nu țipăm la copii, să nu pedepsim, să nu le oferim chiar totul, să punem limite, să fim fermi dar blânzi, să îi ajutăm să se dezvolte în ritmul lor. Cu calm și răbdare. Cât de bine, dar mai ales cât de simplu sună toate astea Dar ce înseamnă să nu țipăm la copii? Putem să ridicăm vocea cu 2-3 tonuri sau deloc? Ce înseamnă să nu le oferi totul? Îi trimiți în două tabere, dar nu le cumperi a treia pereche de adidași cu luminițe? Chiar dacă știi că îi va folosi până la ultima suflare? Le dai înghețată dar nu le…
-
Oficial, am avut o zi de vis!
De câte ori supraviețuiesc unei zile care am impresia că va fi ultima din viața mea, îmi amintesc de spusele unei prietene de-ale mele: Tu ai zile proaste? Când scrii pe blog tot timpul pari zen. M-a pus pe gânduri, căci eu am impresia că scriu tocmai, despre zilele grele din viața unei femei/ mame și cum supraviețuim cu greu efortului zilnic. În plus, dacă mă iau după cuvintele soțului care îmi spune că mereu par stresată și obosită…..cam ca toate mamele care se ocupă full time de copii și chestii legate de casă, plus cele de pe lângă, de exemplu serviciu, aș putea spune că nici nu cunosc sensul…
-
Lupte de putere
Nu e nici un secret că discuțiile cele mai mari la noi în casă sunt de la tipul de educație pe care eu l-am asumat. Partea cea mai grea de înțeles pentru Cris este lipsa pedepselor. Nu înțelege cum un copil care a făcut ceva greșit nu poate fi pedepsit. Cum va înțelege el că a greșit? La mine e totul pe bază de emoție ceea ce la el nu se leagă. Îi tot explic că un copil face ceva rău, nepotrivit, de fapt, pentru că are nevoie de atenție sau are o teamă, frică pe care și-o exprimă astfel. Noi, când suntem obosiți sau stresați și tot ce am…






















