-
Trăim cele mai frumoase zile din viața noastră
Am fost săptămâna trecută la Bacău și în ziua în care am plecat înapoi spre București, am coborât împreună cu mama să mă ajute cu bagajele până la mașină. Și în timp ce le aranjam eu pe toate în portbagaj, apare vecina de la parter la geamul de la bucătărie. – Da cine este domnișoara? Aaa, e fata dumneavoastră! Vai, da ce copii mari are! Începe discuția cunoscută. Mama începe și ea să povestească cum a plecat tata la țară, cum ea preferă să rămână singură acasă, iar în timp ce eu confirmam în gând că e cea mai bună alegere să stai acasă în loc să te duci la…
-
15 mai e mai mult decât o relaxare a regulilor, e o stare de bine mentală
Când au anunţat că de pe 15 mai se vor relaxa regulile cu privire la ieșirea din casă a fost ca atunci când am aflat că voi fi mamă pentru prima dată. M-a luat cu emoție de la stomac, precum un lucru pe care-l aștepți ca pe-o gogoașă caldă făcută de bunica, fără să știi cu adevărat gustul plăcerii absolute decât atunci când o înfuleci cu toată pofta. Brusc, parcă am reînviat, ca o plantă care stă să se usuce și primește din senin o cană plină cu apă la rădăcină, trezind-o la viață. Ce-a fost, a trecut, acum să privim cu speranță către viitor. – Deci, pe 15 mai…
S-ar putea să-ți placă și
Toate poveștile au Mamba lor
Azi m-am oprit. Pentru că mâine pot să o iau de la capăt
Cu P sau fără P
-
Am un copil rebel, cum îl ponderez?
Mi-a trebuit niște ani să înțeleg că pentru a avea relații fericite sau împlinite, indiferent dacă vorbim despre relația cu noi înșine sau cu soțul, soția, copilul nostru, cu sora sau mama, avem nevoie de a ne da timp pentru a înțelege. Vorbeam zilele trecute cu o adolescentă, acel tip de copil iubit și apreciat, dar rebel și neînțeles. Plângea și-am luat-o în brațe, și-am strâns-o tare și i-am șoptit la ureche: – Vei reuși pentru că ești exact cum ești. Ești bine așa cum ești. Să nu te îndoiești niciodată de tine, niciodată! Din perspectiva copilului rebel, nu e tocmai simplu să supraviețuiești unui conflict interior perpetuu: ceea ce…
-
Ziua în care m-am îndrăgostit de mine
Nu cred să existe carte de parenting, de viață sănătoasă, de împlinire în familie, de îmbunătățire a vieții de cuplu și tot ce ține de dezvoltare personală să nu se amintească măcar într-un paragraf de: – plimbă-te pe străzi – miroase o floare – atinge o frunză – respiră natura – privește un răsărit – simte pământul cu picioarele goale – deconectează-te de rutină Sună bine, când stai pe canapea și în 10 minute trebuie să te duci să iei copiii de la școală. Sună și mai bine când ai de terminat un proiect care va asigura traiul familiei pentru următoarele luni, iar tu de 3 nopți abia reușești să…
-
20400 de ore
Copiii mei se ceartă între ei, dar nu prea se bat. În primul rând pentru că nu au unde să vadă bătaie – amintiți-vă că modelul din familie stă la baza dezvoltării copilului în primii ani de viață. În al doilea rând, am fost destul de prezentă între ei cât să apuc să evit astfel de conflicte. Oricum parentingul modern e baza: Tu cum crezi că se simte? Crezi că îl doare? Oare pe tine te-ar fi durut? Ce crezi că ai putea face să nu mai plângă? Cu toate acestea, momentul cel mai bun pentru ei de a o pune de o bătaie zdravănă e când suntem toți trei…
-
Scrisoare către mine, atunci când n-o să mai pot
Astă vară lăsam toți cei 15 ani de muncă în spate și plecam cu copiii într-o vacanță prelungită de o lună jumătate la mare. Am luat multe decizii în viața mea de mamă, dar cred că aceasta a fost una dintre cele mai bune. Am reușit să renunț la serviciu. Cu totul. Și să mă apuc să fac ceea ce îmi place. Sunt asistent social, dar nu mi-a plăcut niciodată să văd copii bătuți cu zgarda de câine sau părăsiți în miez de noapte de către propriile lor mame. M-am dus mereu cu drag la serviciu, am simțit că fac o faptă bună în fiecare zi din viața mea la…
S-ar putea să-ți placă și
Dar cu noi cine se joacă?
Spune, da’ spune, ceva!
Cum ajutăm copilul să se acomodeze la începutul școlii
