-
Povestea celor trei cutii (I) – Căci ce rămâne după noi, vor fi doar amintiri!
Am comandat de la Gruni 3 cutii. – Pentru cine sunt cadourile astea? m-a întrebat Beti când le-a văzut pe toate aranjate, pe măsuța de la intrare. Una este pentru Vanessa, prietena mea care după 8 ani de România se întoarce la ea acasă, în Portugalia. Chiar astăzi. A venit să stea 1 an, maxim 2 pentru că soțul ei fusese transferat cu serviciul, în România. Și cât am clipit din ochi și-am băut câteva cafele bune, s-au făcut 8. Ne știm de când băiatul ei cel mare abia făcuse 3 ani. A făcut grădinița aici, școala, iar apoi, fratele lui i-a pășit pe urme. Ne știm parcă dintotdeauna, soții…
S-ar putea să-ți placă și
Sunt nervoasă, dar îmi trece
Prietenia mea pierdută. Prietena din mine regăsită
Este posibil imposibilul?
-
Moș Crăciun există și miroase a magie
Am împachetat cadourile în hârtie roșie, am scris etichetele iar soțului meu i-am lăsat mesajul: ”Să-ți iubești soția, Dle Ing. Cris!” E o glumă cu substrat pe care numai el o înțelege cu adevărat. Pe cardurile bancare portugheze, numele lui are în față și cuvântul “inginer”, așa e politica la ei. Când îi mai spun așa e pentru că vreau să știe că știu că ar vrea să fie acolo, în țara lui, alături de familia lui, dar e aici, cu noi, alături de familia lui. De aia știu că mesajul e deja îndeplinit, dar ce bucurie simt când mă transform în Moș Crăciun și pot să fac oamenii importanți…
-
Femeia știe exact ce vrea
Se vorbește dintotdeauna că femeia nu știe ce vrea ca să fie fericită. S-au dat cercetătorii peste cap de trei ori ca să vină apoi să ne spună că toată nefericirea asta li se trage femeilor de la creierul amestecat ba cu rufe nespălate, ba cu cele necălcate, ba cu cina nefăcută, copiii neduși la înot și temele neterminate. Ca atunci când ai 5 drumuri de făcut prin oraș, ți s-a stricat GPS-ul iar destinațiile devin brusc un amalgam de nervi, programări depășite și drumuri cu sens unic de care habar nu aveai. Pe când, creierul bărbatului este organizat pe categorii, iar categoriile pe cutii, iar cutiile în rafturi, iar…
-
Avem de toate. Nu ne mai trebuie nimic
Aud deseori în jurul meu părinți care nu mai știu ce să le cumpere copiilor de zilele lor de naștere, de Paște sau de Crăciun. Copiii nici atât. E suficient să se uite la o publicitate la TV ca să știe exact pe ce să dea mama banii și cum să se mai umple casa cu ceva ce va fi uitat într-un colț în următoarele minute. Pentru că au de toate și primesc de toate. În paralel, alți copii nici nu știu diferența între o masă caldă și un colț de pâine. Între o zi normală și ziua lor de naștere. Sunt copii care nu au primit niciodată nimic cadou.…
-
Ce mai aduce Moș Crăciun, când gazul s-a scumpit și banii nu s-au înmulțit
Mai e loc de cadouri sofisticate, vacanțe în paradis, ultimul Iphone și bijuterii cu inimioare din aur, când plinul la mașină te costă cât factura de gaz pe o lună? N-am fost niciodată o mare cheltuitoare de resurse, poate doar din alea personale: timpul și nervii altora. Dar dincolo că sunt o visătoare și transform totul într-o poveste, spre disperarea oamenilor din jur care nu au timp să mă asculte, când a fost vorba să-mi doresc ceva, am fost destul de concretă. Iar când vine vorba să ofer cadouri, ori prefer să întreb ce-și doresc oamenii din jur, ori cumpăr ceva atât de deosebit, încât șansele să nu fie pe…
-
Un vânzător de iluzii sau spiritul iubirii?
– Vine Mosu, spune Beatriz super fericită. Aduse cado. Nuuuu acum, nuuuu. – Da, vine, dar mai încolo, îi confirm eu. Când o să fie și mai frig afară și va fi zăpadă. La iarnă. – Da’ nu vine la toată lumea, intră în discuție și Andre. Vine doar la cei care fac 5 ani de Moș Crăciun. Adică doar la mine. Am intrat ușor-ușor, nici nu-mi dau seama cum, că parcă mai ieri eram la plajă, în perioada cu ”la tine nu vine Moșu că nu ești cuminte” sau ”la noi nu vine Moșu că noi am ales să nu îi vindem iluzii copilului nostru”. Eu nu discut alegerea…
