Campanii și proiecte
Campanii și proiecte
-
Tiribam, Tiribum! Haideți cu mine în Zurlandia, acum!
Nici nu știu cine e mai fericită, eu sau Beti că mergem la Zurlandia pe 16 și 17 iunie, la Domeniul Știrbey. – Mami, când e Zurli? – Peste două săptămâni. – Mami, e mâine? – Nu, Beti, peste două săptămâni. – Poimâine? – Nu sâmbăta asta care vine, cealaltă. – E mult sau puțin? Eu am două motive mari și late pentru care mă bucur atât de mult: 1. că o să fie Zurli pentru toată lumea. În 80 000 de metrii pătrați, 9 scene care vor spune povești diferite, 2 zile pline, de dimineață până seară, nu va mai exista temerea că nu ajungi la timp, că e…
-
Tu cum te simți astăzi? 2 jocuri de dezvoltare a inteligenței emoționale la copii și părinți
– Dă-mi și mie din corn! – E al meu! – Dă-l încoace! – Mamiiiiiiiiii, mamiiiiiiiiiiiiiiiiiii, mammiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, Andre mi-a luat cornul!!!! – Andre, i-ai smuls cornul lui Beti? – Oricum nu-l mănâncă! – Dar eu așa fac cu tine? Îți smulg lucrurile pe care le vreau? Nu le cer frumos? – Dar nu vreau să vorbesc frumos, că și ea face la fel! Pe fundal Beti plânge. Creierii mei se transformă într-o omletă maaaare, din aia cu de toatteeee, fix cum nu-mi place. Parcă mi se face rău de la stomac și îmi vine s-o arunc pe geam afară și să-mi fac o cafea și să plec pe câmpii cu…
-
Nouă ce ne mai aduce iepurașul?
Nu am să vă plictisesc povestindu-vă cum pe vremea mea, iepurașul nu era decât un animal din pădure drăguț și țopăitor cu legătură ZERO cu cadourile de Paște. Singurul obicei pe care-l aveam era cel în care tata se căuta de ceva mărunțiș prin buzunare, îl punea în cana de metal de la baie, iar noi ne plictiseam lenevind în pat căci ultimul care se spăla acela lua și banii. Întotdeauna povestea se încheie cu împărțirea banilor între mine și soră-mea, frățește. Dar cum spuneam, nu am să vă plictisesc cu asta acum. Unirii 9 Mă consider o persoană greu de impresionat. Mama mă chema ”mofturoasă”. Acum sunt – ”nu…
-
Made in Romania, scop final al etichetelor ce ne înconjoară
Mă cheamă vecina seara la Prosecco: – Vin, dar stau puțin că am un articol de scris. Sub 2 ore n-am stat niciodată, dar în apărarea mea menționez că mă mustră conștiința. Mă sună mama: – Ce faci, dragă? – Scriu, te sun eu mai târziu. Sună IT-istul de la birou dis de dimineață: – Nu pot vorbi acum, sunt în mijlocul unui articol. Doar oamenii din breaslă și soțul care a încetat să mai spere că o să-i mai apară în cont vreo încasare pe numele meu nu mă mai întreabă: – Auzi, dar tu câștigi ceva din blogul ăsta? În rest, cred că aud această frământare la unul…
-
O seară la Castel. Poveste cu prinți ce-așteaptă pe o bancă, copii cu sufletul sfărâmat și Zâna Bună
Când am ajuns La Castel (Ballroom Le Chateau) se lăsase deja seara. Străzile erau blocate de mașini, unii claxonau, alții încercau să traverseze, unii se dădeau în spate, alții înaintau. Eu am făcut imediat la dreapta și am ieșit din nou în bulevard. Cu ochii lipiți de la o bacterie care începuse să-și facă de cap fix în ziua evenimentului abia reușeam să văd în față, printre faruri și lumini. Cu Tobradex-ul într-o mână și cu alta pe volan mi-am reîncercat norocul pe una dintre străduțele laterale. Un loc perfect de parcare mă aștepta în liniștea serii parcă pus acolo de Zâna Bună. Am zâmbit în semn de mulțumire și…
-
Instagram trăiește sau e personaj din cărțile de istorie? Curs de inițiere în tainele fotografiei cu filtru și haștag
Probabil eu și încă 1% din populația tânără de astăzi nu folosește Instagram-ul. Ce face, ce rost are, de ce ne-am bate capul cu el. Eu l-am instalat și dezinstalat de vreo 3 ori până acum. Îmi mânca aiurea din memoria telefonului și până astăzi nici nu prea am înțeles de ce l-aș avea. Apoi, am uitat parola de vreo alte 2 ori, până când s-a sincronizat cu facebook-ul, ceea ce a fost o mare ușurare. În sfârșit, cineva acolo sus mă iubea. În al treilea rând, sunt complet atehnică. N-o zic cu mândrie, ci chiar cu multe de ore de identificat unde se duc fotografiile când se duc din…
-
Idei pentru diversificarea bebelușului tău. 3 cărți cadou și o invitație la relaxare pentru mame implicate
Cine este în proces de diversificare? Mâna sus! Săptămâna viitoare, între 22-26 noiembrie are loc la Romexpo, Târgul Internațional de Carte – Gaudeamus 2017. Ocazie numai bună să vă ofer câteva cărți cadou. Dacă sunteți mamă în proces de diversificare a bebelușului sau urmează să intrați în această etapă, am pentru voi trei cărți minunate scrise de Annabel Karmel. Annabel Karmel scrie de peste 25 de ani cărți de rețete pentru o alimentație sănătoasă a copilului. Totul a început atunci când primul ei copil, Natasha, în vârstă de numai trei luni, a murit, din cauza unei infecții virale. A fost momentul în care Annabel a decis să inițieze o revoluție…
-
Zâmbetul e la un curier distanță
Știți zilele acelea în care nu-ți vine să faci nimic, cu atât mai puțin să fii pe drumuri? Să fii atent la cel din dreapta, la cel din stânga, la pietoni, la semafor, la tramvai și mai ales la cei parcați aiurea pe carosabil? Să nu te enervezi, să le dai prioritate ălora de intră de pe linia de tramvai pe banda ta, să citești gândurile celui ce vrea la dreapta fără semnalizare și să dai 3-4 ocoale de cartier până găsești loc de parcare decent cât să nu blochezi pe nimeni și nici să iei tramvaiul 5 stații până la mașină? Acea zi de vineri Era 8.30 dimineața și…
-
Despre sex, numai de bine!
La ultimul eveniment – Cultivarea inteligenței parentale prin curaj, compasiune și conectare, organizat de Mozaic Media, am făcut cunoștintă pentru prima dată cu discursul Dianei Stănculeanu pe tema educației sexuale. Avem sau nu avem nevoie de educație sexuală? Și dacă da, de la ce vârstă? Sincer, până la acest eveniment nu mi-am pus niciodată această întrebare. Ori că am copii mai mici, ori involuntar, fără un model clar din copilărie, nu am cumpărat niciodată vreo carte despre părțile corpului uman care am văzut că sunt în vogă pe acest subiect și nici nu mi-am pus vreodată problema. Am descoperit însă, cu această conferință, că un tip de educație sexuală primitivă…
-
Pe timp de frig și ploaie, avem jocul perfect – Planeta Pământ
Când avea Andre vreun an și ceva, exista aceeași modă ca și acum, să se posteze pe Facebook ce mai fac copiii noștri pe-acasă. Pe modelul, o mamă mândră, un copil fericit. Iar celelalte rămâneau frustrate că al lor copil nu are aceleași aspirații și îndeletniciri ca al vecinei de la 2. Eu făceam parte din a doua categorie. Eram frustrată că Andre la 1 an jumate nu făcea puzzle. Nu reușea să le facă nici măcar pe alea simple de 6 piese, darămite pe alea de 24 care erau fotografiate pe Facebook. Muream și nu altceva! Huuuuuuuu, respirăm, inspirăm, respirăm! M-am chinuit mult timp cu un puzzle simplu, cu…
