Vara se numără orele pe tabletă și proiectele pe calculator
În această perioadă, numită vacanță, în care cafeaua de dimineață se bea ca-n glumea aia de pe Facebook, sub formă de ice coffee, pe la 4 după-amiază, particip fără voia mea la un test de capacitate supranumit – care este nivelul real al răbdării unei mame singură cu doi copii acasă.
Nu cred că-l trec, pentru că întrebările sunt din alea, tip capcană.
– Mami, îmi dai tableta?
– Te-am ajutat la întins hainele, mi-o dai?
– Ai văzut că am făcut tot ce-ai vrut tu, da? Frumos e să mi-o dai.
– Te rooooooooooooooooooooog, îmi dai?
– Ești cea mai rea mamă.
– Hai, mamiii, te rog, frumoasa mea, îmi dai?
– 5 minute, 4 minute, 1 minut, te rooooooooooooooooog, îmi dai? 1 minut!
– Andre, știi cum putem face să ne audă mami?
– Cum?
– O strigi mami, mami, mami, mami, mami, mami până o obosești. Vrei să vezi?
N-au mamele nervi, câtă ambiție au copiii
Într-o seară, după ce am culcat copiii și creierul începuse să-și revină la normal încurajat de niște bomboane de ciocolată, m-am așezat pe un scaun și-am rememorat ziua ce tocmai se încheiase.
Cu ochii țintiți pe peretele casei de vis a vis ca într-o fotografie fotoșopată de pe internet în care apare răsăritul, am concluzionat că discuțiile cele mai multe și cele mai dificile au fost legate de tabletă.
Eu mă ambiționez să nu le-o dau, ei se ambiționează să-mi facă creierii pilaf. Și credeți-mă, nu cu orez basmat din cel bun și gustos.
– Care este teama mea? m-am întrebat atunci, înfruntându-mi frustrarea.
Mi-am amintit astfel de aceste cuvinte citite demult, într-o carte: unul dintre riscurile principale de a avea mașinării și aparaturi pentru a ne simplifica viața este acela de atrofiere a mușchilor și a simțurilor.
Cafeaua nu se mai dă prin râșniță, folosindu-ți câțiva mușchi buni pentru asta. Acum vine direct în capsule, și durează fix cât o apăsare de buton s-o ai caldă și bună pe masă. Unele au deja zahăr adăugat, altele lapte, mișcare 0, mușchi utilizați 0. La fel și cu mașina din garaj sau cu degetele care fac efort minim atingând ecranul, în comparație cu utilizarea unei tastaturi clasice.
Nu mai vorbesc de neuronii utilizați pentru a găsi drumul drept pe Google Maps, în comparație cu privitul pe o hartă printată.
– Și-atunci, putem înlocui tehnologia? Sau încercăm să o contrabalansăm cu altceva și să ne încurajăm copiii s-o folosească în beneficiul lor?
Viitorul aparține tehnologiei, fără nici un dubiu. Însă, toată tehnologia pe care noi o utilizăm pentru a ne face viața mai ușoară pleacă de la aceeași bază – cineva cu cele două mâini din dotare, 10 degete și un creier, dezvoltă un sistem atât de bine pus la punct încât impune unei lumi întregi un comportament specific: să deseneze cu degetul, să împuște monștrii, să emită bon fiscal la casă sau să sune în caz de urgență la 112.
Tu ce fel de copil vrei să ai?
V-am spus de multe ori că destinul lucrează în favoarea mea.
Săptămâna trecută, înainte să plec în vacanță, am participat alături de Andre și de Beti ca supervizor, la o tabără de IT pentru copii de 7-12 ani. Andre nu e chiar în grupul țintă direct, dar pentru o singură zi am experimentat moduri de a întoarce tehnologia în favoarea noastră.
Mi s-a părut cel puțin fascinant că pentru copiii pasionați de Lego și calculatoare există varianta aceasta de petrecere a timpului liber:
Step It Academy este o instituție de învățământ cu programe în domeniul IT pentru copii și adulți, începând cu 7 până la 55 ani.
Iar pentru că părinții nu iau întotdeauna 3 luni vacanță precum elevii, mi se pare o idee foarte bună să existe tabere de lungă sau scurtă durată pentru copiii pasionați de tehnologie, dar mai ales pentru părinții care doresc să înlocuiască jocul banal de pe tabletă al copiilor cu programarea acestora într-un mod distractiv și util.
Așa cum veți vedea și în prezentarea de mai jos, cursul Mix Summer Camp se adresează categoriilor de vârstă:
- 7 – 12 ani, unde copilul descoperă din ce este construit un calculator, învață să deseneze 3D, să facă o prezentare în fața publicului, să construiască și să programeze roboți din Lego, plus să-și creeze propriul joc pe calculator pe care să-l împartă ulterior cu prietenii. Spuneți voi, nu e wow?
- 10-14 ani, unde copiii învață să creeze un website de la 0 (zero). Poate fi o variantă de un super job part time pentru un adolescent la început de drum.
Sunt copii care se nasc pentru a deveni programatori, alții pictori sau învățători
Fiecare dintre copiii noștri este bun la ceva. Pe asta o știm și o citim în toate cărțile de parenting. De aceea alegem să ne înscriem copiii la cursuri opționale de matematică, înot sau balet, tenis sau pian. Că nu se știe niciodată de unde poate apărea talentul.
Întotdeauna, dintr-o simplă distracție pot apărea lucruri mărețe. Amintiți-vă cum marii jucători de fotbal au la bază aproape aceeași poveste – joaca cu mingea zi de zi. Exersarea abilităților pentru dezvoltarea lor.
Transformarea a ceva ”ce-mi place”, prin încurajare și încredere, în pasiune și succes.
Vă invit să urmăriți filmul făcut în vizită la Step It Academy și să descoperiți și alte beneficii ale taberelor și cursurilor pe care ei le organizează.
Pe mine m-au convins!