-
Copilul care se descurcă întâlnește adultul căruia i se cuvine
Vara trecută, în Portugalia, am vizitat o expoziție pentru copii unde se proiecta un film într-o sală specială, pe un tavan sub formă de planetă. Toți copiii super entuziasmați, de mine nu vă mai spun. Știți vorba aia: pe vremea mea n-aveam lapte, unt și carne darămite săli de expoziție sub formă de planete și luni. Am așteptat vreo câteva minute, timp în care copiii au sărit într-un șotron, s-au pozat cu niște figurine de astronaut și s-au bătut cu perne sub formă de stele. O nebunie! La un moment dat, ușa se deschide și într-o semibeznă, ghidul ne invită să ne așezăm pe niște perne aruncate la întâmplare pe…
-
Alimentația copiilor în vacanța de vară
Nu cred că mai este vreun secret că dețin din iubire și pasiune doi copii: unul care mănâncă de toate și altul care se hrănește cu aer. Unuia trebuia să-i tai anumite combinații din meniu, altuia să i le fac cât mai atractive. Unuia să-i repet încontinuu: – Mănâncă încet, te rog, încet….. Altuia: – Te rog mănâncă un pic mai repede, te rooog…. A rămas în analele familiei noastre conversația de acum câțiva ani cu pediatra: – Doamna doctor, copilul ăsta nu mănâncă nimic! – Totuși ceva trebuie să mănânce, că pare un copil dezvoltat normal. Au trecut 4 ani de-atunci, dar întrebarea: eu ce mai fac azi de…
-
Aici suntem medici și nu oameni!
Eu cu spitalele nu am o relație foarte strânsă. Aș preferă să nu știu de ele, dacă ar fi după mine să aleg. Am intrat de maxim 5 ori în spitalele noastre, Slavă Domnului, la care se adaugă cele două nașteri naturale. Doamna care mi-a salvat sănătatea mentală O experiență de consemnat a fost când am ajuns la Alexandrescu, pe când Andre avea doar 7 zile. Dormea întruna iar eu tocmai făcusem, fără măcar să știu ”furia laptelui”. Nu există cuvinte să exprim în ce hal plângeam în mașină, pe la 2 dimineața cu Andre în brațe dormind continuu, simțindu-mă ultima mamă de pe planetă care a născut un copil…
-
Aud copilul cerându-mi ceva dulce. Iar eu, părintele, devin copilul care n-a primit bomboane în copilărie
Later edit: Lista cu cei doi câștigători este: Tina Militaru Mihaela Stanciu Stefania Cosmina Bulumac Roxana Loredana Ibrion Anamaria Filmul extragerii este aici (scuzați calitatea, nu mi-am dat seama că îmi tremură așa rău mâna): Tina și Mihaela, aștept email de confirmare pentru participarea la eveniment. Ștefania, Cosmina, Roxana, Loredana și Anamaria, vă ofer 30% reducere la prețul biletului de la eveniment (50 lei biletul). Dacă sunteți interesate aștept email de confirmare. Vă mulțumesc tare mult pentru participare și stați pe-aproape! Revin cu invitații la alte evenimente la fel de interesante Vă îmbrățișez cu drag! ………………………………………………………………………………………………………………….. Acum ceva timp în urmă, am filmat împreună cu Tomi Cristin pentru Școala Familiei.…
-
Am renunțat la dulapul de sus
La noi în casă există eu, el, copiii și dulapul de sus. Eu sunt personajul principal. Cel puțin în scrierile mele. Deseori nervoasă, creativă, care pune muzică la maxim spre disperarea soțului. Strigă la copii de jos, când ei se spală pe dinți sus în baie, spre disperarea soțului. Mai ard mâncarea, îmi iese și perfectă, beau bere când nu am inspirație și mă trezesc la 5 să corectez. Nu înțeleg ce am făcut de-mi este bine, apoi îmi amintesc că mi-a fost mulți ani prea greu. Și că singurul scop în viață a fost ” să dau peste cineva care să mă înțeleagă exact așa cum sunt eu”. Ceea…
-
Pe 9 mai sărbătorim iubirea, pe 20 sănătatea ei
Astăzi se împlinesc 7 ani de când m-am căsătorit cu ”omul meu de bază”, prietenul meu cel mai bun, sufletul și împlinirea mea, Cris. 13 ani de relație, 7 ani de căsătorie. Ani mulți, unii mai grei, alții și mai grei, frumoși și plini de învățăminte. Căci dacă ar fi să trag linie și să adun ce am învățat cel mai mult și cel mai mult din toți anii aceștia petrecuți împreună, ar fi vreo câteva lucruri interesante: răbdarea – să ascult, să tac, să înțeleg rezistența – la frustrare atunci când nu pot exprima ceea ce aș vrea, de a nu cheltui cât aș putea, de a fi calculată…
-
În vacanță la bunici, liber la orice?
Relația cu televizorul a parcurs foarte multe etape în viața noastră de familie. Timp de un an, cât am stat în chirie nu l-am deschis aproape deloc. Cris nu înțelegea româna, iar eu preferam să investesc timp în relația noastră care abia intrase într-o nouă etapă – locuitul împreună. Apoi, când ne-am mutat la casa noastră nu ne-am mai cumpărat deloc. Aveam doar dormitorul mobilat, iar nici unul dintre noi nu este adeptul montării televizorului în dormitor – afectează relația intimă a cuplului. Echilibram uitatul la televizor cu mersul la cinema. Împărtășim amândoi aceeași plăcere de a vedea filme în oraș. Când a apărut Andre, acum 5 ani, ne-am mobilat…
-
Tu la cine ai țipat astăzi?
Sunt înconjurată de oameni pe care nu i-am auzit deseori să țipe la copii. La grădinița copiilor mei încă nu am auzit pe nici o educatoare să țipe la vreun copil. Nu știu ce fac ceilalți între cei 4 pereți ai lor, dar articolul acesta e pentru cei care cred că educația se face țipând. Știu că sunt mulți dintre noi care țipăm la copii sau la soț/ soție, când avem impresia că nu suntem auziți, că opinia noastră nu contează sau din nevoia de a ne impune autoritatea în fața lor. Experiențele mele cu țipatul sunt diverse. În general, grupul portughez în care mă învârt se plânge de români…
-
Dermatita atopică, test de anduranță
Astăzi, Beti are aproape 6 ani și de 2 ani a scăpat complet de dermatita atopică. Însă și azi i se mai irită uneori pielea dacă mănâncă prea multe dulciuri (peste 2-3 porții) sau produse care ori nu sunt foarte proaspete ori au în compoziție ingrediente procesate. Până la urmă, chiar suntem ceea ce mâncăm! Beatriz, fetița mea de aproape 3 ani, are dermatită atopică. De la vârsta de 9 luni i se descuamează pielea de pe față și de pe piciorul drept. În situații critice, îi apar bubițe sau pete roșii pe tot corpul. Iar noaptea, inconștient, se scarpină până la sânge. Numai cine nu are copil cu dermatită…
