Cuplu & relații
-
Bărbatul după cum dă cu aspiratorul se cunoaște
Na, că se împlinesc vreo 5 ani de când tot scriu aici și n-am vorbit niciodată despre curentul acesta al împărțirii în mod egal a treburilor casnice dintr-o familie sau cum s-o chema treaba asta în care se militează ca bărbatul să dea cu aspiratorul, să facă mâncare și să crească copiii cot la cot cu femeia. Nu-i rău să ai un soț din acesta care atunci când vine seara acasă dă cu ușa de perete și-i strigă nevestei care-i corectează tema lu’ ăla micu la mate: – Iubirea mea, am venit acasă și am un chef nebun să șterg lustrele de praf! Femeia se excită la maxim, îl pune…
-
Viața de cuplu e atât de frumoasă când bărbatul are ochi să vadă, iar femeia glas să spună!
Mi-a scris ieri un domn un mesaj prin care mă ruga să-i spun de unde am cumpărat pila de unghii de sticlă din video-ul meu. Mă știți că nu prea sunt eu cu lacrimogenele și ștersul nasului în batista on line-ului, dar așa m-a impresionat mesajul lui că am lăsat toate cele deoparte și i-am dat o mână de ajutor. Mi-a scris că soția lui își dorește tare mult pila aceea, că a căutat-o și nu a găsit-o niciunde. Și-atunci, m-a impresionat și mai mult, am lăsat și cafeaua baltă și am căutat să-i trimit link-uri să-i simplific omului viața. Fericirea stă în lucruri mici Sună ca un clișeu, ohooo…
-
Mamele singure sunt eroine
Am o prietenă, de care v-am mai spus, care s-a separat în pandemie de soț. Ea a rămas cu trei copii, mai măricei, el s-a dus unde a crezut că e mai bine. Cunoscându-i situația, eu și oricare dintre noi, ar fi făcut la fel în locul ei. Nu și-a luat rolul de victimă, ba din contră, a știut exact ce o va aștepta și a rămas cu capul sus ca să aibă grijă de casă, serviciu și copii. Acum, în perioada verii e plecată cu copiii în vacanță. Cu toți trei, singură. Și el este plecat în vacanță. Cu noua lui iubită, tot singuri. Dacă ar fi să gândim…
-
Organizarea unui grătar pe WhatsApp (bărbați vs femei)
Dintotdeauna mi s-a părut că cele mai amuzante glume sunt cele legate de cupluri și diferențele dintre sexe. Asta și pentru că mi se pare că cine gustă o glumă bună despre propriile lui minusuri, general vorbind la nivel de categorie, e suficient de deschis la mine să nu o ia personal. În plus, pe testate, marea majoritate a situațiilor încordate dintr-un cuplu se rezolvă cu o partidă bună de sex râs. Restul se rezolvă cu prima variantă. Am primit zilele trecute de la o prietenă o situație super amuzantă pe Whatsapp, iar după ce am râs bine vreo câteva minute, mi-am zis că e de neratat să nu rămână…
-
În spatele unui băiat educat stă o mamă înțeleaptă!
Există un tip de femeie în lumea asta că dacă m-aș fi născut bărbat cu ea sigur m-aș fi însurat: femeia mulatră, cu părul ondulat, pielea perfect bronzată de la natură, întinsă mănușă, cu mușchii fermi și forme frumoase, că de câte ori văd una pe stradă, mi-e greu să nu întorc privirea, să n-o admir. Pe de altă parte, există un tip de bărbat oriunde în lume pe care l-a crescut mămica lui în puf de găină de aur precum prințișorii și care atunci când se preda ora de bune maniere în relație cu genul feminin, mămica l-a scutit de la școală pe motiv că i s-a rupt unghia…
-
Echilibrul interior e atunci când bagi la spălat, bei cafea și fericirea a plecat cu tati în parc
Legenda spune că Osho a plecat în lume să descifreze armonia universală ca să înțeleagă de ce mama lui bea cafea în rochia aia bună, în timp ce băga rufe la spălat. După articolul cu Eul echilibrat m-a întrebat multă lume, probabil că și într-un fel retoric că n-oi fi eu chiar mama echilibraților, cum să facem să devenim unul dintre ei. Dacă ar fi să răspund scurt pe doi aș spune că încă nu s-a născut omul care să fie echilibrat în toată aria lui de viețuire: și acasă și la serviciu, și la bere cu prietenii, și cu mama soacră și cu vecina de la 3 care l-a inundat…
-
Jungla EU-rilor: EUL victimă, EUL vulnerabil, EUL grandios. Și EUL echilibrat.
Mi-a trebuit o săptămână jumătate ca să pot să-mi strâng gândurile mănunchi și să pot pune în cuvinte experiențele acumulate în tabăra ”Eu, femeia”, de la Gura Portiței. Dacă ar fi să rezum în câteva cuvinte această săptămână aș spune fără dubiu, atât: de acum înainte, viața mea se împarte în două: înainte de tabără și după tabără. Nimic nu e prea mult pentru fericirea ta! Când am plecat eram un om cu încrederea sub nivelul apei și oricât de mult am lucrat pe acest aspect în ultima perioadă, și am tot lucrat, realitatea e că tot apăreau destul de multe momente când nu reușeam să mă ridic și să…
-
E prea frumos să fie adevărat
Așa de rău mă enervează expresia asta că mâine m-aș apuca să scriu o carte cu acest titlu numai s-o desființez complet, s-o tai din rădăcină. Să cercetez de unde a apărut, de ce s-a împământenit la noi în vocabular, să demonstrez că nu ne ajută la absolut nimic și să uităm cu totul de ea. E prea frumos să fie adevărat! Pe de o parte, suntem prea mici ca să ni se întâmple nouă așa minune. Nu merităm să primim ce ne dorim. Nu suntem demni de a ni se întâmpla nouă lucruri bune. Nu suntem suficienți! Pe de altă parte, frumosul din expresie prinde conotații supranaturale, nu există…
-
Bărbatul, unde-i bărbatul?
Nu o dată mi s-a întâmplat să creadă lumea, după ce mă citesc pe blog, că n-am bărbat acasă. Sau și mai mulți să rămână cu ideea că în timp ce eu mă dau de ceasul morții cu școala vieții on line, el se scarpină cu telecomanda la subțiori. Acuma, știți cum e, riscul meseriei. Când singura ta speranță de a mai salva câțiva neuroni care n-au dat bir cu fugiții la prima ordonanță de urgență este să faci haz de necaz la modul public, ca să nu râzi singură ca știm noi cine-n târg, îți asumi repercusiunile. Că doar n-o să fac un disclaimer la fiecare articol, spunându-vă: în…
-
Eu sunt șefa! Iar ăsta e regatul meu!
Sună a titlu de film, dar stați să vă povestesc că nu e. Zilele astea, într-una din cele 354 de zile ale lunii aprilie în care numai vremea se mai schimbă, uneori bate vântul din dreapta, alteori din stânga, am ieșit cu copiii prin spatele casei să descoperim acele flori minunate: – Hai, mami, să le vezi, sunt atâââât de frumoase! Florile ciulinilor. V-am zis eu, că la capătul plictiselii stă un copil curios și-o mamă înțepată de urzici. Și cum stăteam noi, așa, iar eu încercam să explic că plantele acestea pe care ei le consideră frumoase de fapt sunt niște buruieni care trebuiesc scoase că omoară gazonul, se…






















