Stil de viață
-
Când vorbim iubire
Dincolo de faptul că am copilărit într-o familie în care m-am simțit întotdeauna frumoasă, am auzit mereu în jurul meu ideea că a te naște fată – femeie e drumul sigur către Iad, către o viață grea, plină de compromisuri și neajunsuri. Probabil de aici, disperarea din prezent a femeilor care vor să miște munții din loc, să dea cu bărbatul de pământ, să demonstreze constant cuiva, de cele mai multe ori nedefinit, că lumea se învârte în jurul lor, iar bărbatul e bun doar de încălzit patul seara. Mi-a spus cândva, cineva: – Pe mine m-a învățat mama să nu fiu niciodată la mâna bărbatului. Să am serviciul meu…
-
Unde se duc mamele când se duc?
Azi am ieșit din casă. Direct spre coafor. Dincolo că nu am mai fost de ceva vreme atât, dar atât de oripilată de mine, până și copiii păreau că nu-și mai recunosc mama. Cu soțul am avut acum ceva vreme o discuție serioasă despre “comunicarea asertivă”: – Înțelegi că paharul meu de încredere TREBUIE să fie MEREU, MEREU, MEREU umplut cu complimente venite din partea TA? Ai grijă ce-ți dorești, s-ar putea să ți se întâmple Știam că tocmai mi-am săpat groapa cu acest TREBUIE care oricum e, numai asertiv nu. Oricând aveam nevoie de o confirmare din partea lui că arăt horror și că am nevoie de un drum…
-
La voi curge apa?
Despre diferențele culturale multe am mai povestit și probabil, multe voi mai avea de spus. Astăzi, voi vorbi despre consumul excesiv de resurse – apa (caldă). ”Nu aș vrea să generalizez dar noi, ca popor, nu prea ne interesează câtă apă se consumă, dacă se consumă mult sau puțin, nu prea facem economie. Asta, probabil, în primul rând că am trăit vremuri grele fără apă – vă amintesc că sunt din Bacău unde apa curentă încă este un moft și la ora actuală, și în al doilea rând, pentru că totul se împărțea și prin unele locuri încă se mai utilizează sistemul ”la comun”, iar dacă nu consumăm noi, oricum…
-
Bărbatul – scurt ghid de îmblânzire
Vă vine să credeți sau nu, viața bărbatului este o continuă criză. Femeia iese la o cafea. Ce face bărbatul? O criză. Este lovit în orgoliu, nu i se împărtășesc sentimentele, așteptările, nu e nimic din ce visa să fie. Se duce la alta, pentru că el este cel mai bun, cel mai frumos, merge la sală, trage de fiare, dar, în realitate, suferința rămâne. Femeia se mărită, se face femeie la casa ei. Bărbatul ce face? Rămâne fără independență, deci e loc de-o criză. Nu mai poate ieși cu prietenii când vrea, acum trebuie să vină și ea. Bărbații vorbesc de-ale lor, unde-i locul femeii aici? Ea vrea un…
-
Mă numesc Dina și sunt mombie
Înțeleg că eu sunt singura stresată de pe tot internetul, azi, ieri și mâine. Câteodată am impresia că eu sunt singura femeie în viață căreia nu-i convine nimic. Azi am fost zombie toată ziua, de la nopțile nedormite (bine) din weekend. Nimic nu mi-a plăcut, nimic nu mi-a convenit. Probabil doar mie de pe toată planeta. Pentru că restul oamenilor par că sunt foarte bine: unii scriu cum nu le pasă cum arată pentru că oricum nu-și caută perechea, sunt bine mersi singuri, alții scriu despre evenimentele organizate, deci profesional sunt bazați, alții pun poze cu copii care fac lego din 3 mișcări, wow ce copii inteligenți au – asta…
-
Al treilea copil: soțul
A fost un moment în viața mea, acum vreo două săptămâni, când doar vitaminele și cafeaua m-au mai ținut în viață în încercarea disperată să mențin într-un echilibru perfect între responsabilitățile zilnice de: șofer privat al copiilor: dus la grădiniță, dus la fotbal, luat de la grădiniță angajată cu serviciu activ, cel puțin teoretic: vorbit la telefon, trimis emailuri, calmat clienții nervoși, trimis oferte, follow up bucătăreasă: mâncare proaspătă în fiecare zi partener de joacă: prinselea, ascunselea, să desenăm, să ieșim în parc cu bicicletele, să jucăm muuuuult fotbal mamă (și tată): spălat, citit povești, luat în brațe, iubit, pupat, alintat, vorbit calm, frumos, liniștit, zâmbit, trezit noaptea de 2,3,4…ori…
-
Învățământ de stat sau particular? Mai bine alege omul dedicat și pasionat de meserie.
Azi, de Ziua Educației, se fac 3 săptămâni de când copiii mei merg la o grădiniță de stat. A fost o decizie extrem de greu de luat. Încă mă mai trec fiori când mă gândesc la experiența școlară de pe vremea copilăriei mele. Însă, am pus în balanță plusurile și minusurile. În detrimentul particularei a jucat un rol decisiv drumul petrecut în trafic până la grădiniță. Făceam aproape o oră dus, o oră întors. Apoi, costurile destul de mari pentru orice X (ori) 2 copii. Dincolo de taxa lunară, teatrul e de două ori mai scump, circul e de două ori mai scump, excursiile la fel. Referitor la grădinițele de…
-
Drum fără prioritate
Nu știu alții cum sunt, dar eu, când trebuie să plec cu amândoi copiii pe undeva mă cam ia tremuriciul. Și asta, bineînțeles, ca urmare a tuturor experiențelor din mașină în care ei urlau, se băteau, se enervau reciproc, iar eu, din față, conducând, cu posibilități minime de a reuși să rezolv cumva situația. Chiar și așa, în ultima perioadă am dezvoltat abilități de deschidere a cornului și aruncarea lui în spate doar cu dinții, recuperarea porcului lui Beatriz căzut pe jos, în spate cu doar două degete și mâna contorsionată, dansul din Cartea Junglei în zâmbetele taximetriștilor și camionagiilor din zona mea rezidențială și nu în ultimul rând, plonjarea…
-
Voi în ce film jucați?
Vi s-a întâmplat vreodată, să vă întâlniți cu bărbatul visurilor voastre, tatăl copiilor voștri, dimineața în baie, seara luând cina, la cumpărături în supermarket și să vi se pară că veniți din scene de film diferite? Cam de câte ori? Știți cum am ajuns aici? Simplu: am devenit mame. Pentru că viața unei femei se împarte în două: înainte de copii și după copii. La bărbat, drumul e lin dintr-un capăt în altul. Poate se aplică, înainte când stăteam la mama și după, înainte de facultate și după, înainte să mă însor și după. Dar diferențele sunt insignifiante față de ”înainte și după copil”. Totul e într-un echilibru, din care,…
-
Posed soţ. Ce fac cu el de ziua lui?
Se apropie acea perioadă din an când el nu are nevoie de absolut nimic, iar tu trebuie să-l faci să creadă că are atâta nevoie fix de acel ceva ce urmează să i-l oferi în dar. Mai ales, că el nu are nevoie niciodată de nimic, iar orice i-ai da face subiect de glume cu amicii până la primăvară. Parfum? M-am plictisit de atâția ani să îi cumpăr mereu același parfum. Șansa să-l mai schimbe stă doar în prieteni. Haine? După ce am pierdut anul trecut vreo 2 zile prim mall să îi refac garderoba, m-a trimis cu jumătate din cumpărături înapoi că ”nu sunt la modă”. Și își cumpără…

























