Stil de viață
-
O faptă bună nu costă nimic. Poate doar o-mbrățișare.
Chiar dacă deseori nu dau impresia, de mic copil am fost un copil analitic. Mi-a plăcut la nebunie logica, iar dacă nu aș fi avut profa nefericită de chimie dintr-a 11-a cred că mi-ar fi plăcut un pic mai mult și materia ei. În același timp, mi-a plăcut mult să citesc. Împrumutam cărți de la Biblioteca Centrală din Bacău și până acasă făceam o oprire mare în Parcul Trandafirilor unde devoram pagină după pagină. Când ajungeam acasă deja știam jumătate din acțiune. M-am îndrăgostit de Eminescu, apoi mi-a plăcut de-un băiat care cânta la chitară, apoi m-am apucat de scris, ca mai târziu să mă mărit cu un programator pe…
-
Minivacanța, agonie sau extaz?
Hai că au reuşit să treacă şi cele 5 zile de minivacanță. Cine-ar fi crezut? Sunteți cu toții teferi? Mai aveți gândirea logică disponibilă, raționamentul în parametrii normali, răspunsurile sacadate și business-ul în picioare? Acum câteva luni am încercat să planific ceva ieșire la munte, dar domnul din poveste nu a dorit pe motiv că e obosit și că cel mai bine e la tine-acasă. Nici nu am crezut că în realitate chiar vom sta acasă atâtea zile, însă, la noi când e NU e NU. Mai mult la el, dar fac și eu ce pot. Acum o săptămână mă uitam cu groază-n calendar și vedeam cum se apropie zilele…
S-ar putea să-ți placă și
Anul acesta mă vreau înapoi
Drum fără prioritate
Timpul curge oricum, alege să curgă în favoarea ta
-
1 Decembrie româno-portughez
Suntem o familie multiculturală. Se știe. Portughezii pe care eu îi cunosc consideră că, indiferent de temperatură, iarna-i frig afară. Din momentul în care soarele nu mai arde pe cer și nu se mai poate face baie-n mare, pentru portughezi a venit iarna. Chit că sunt 20 de grade afară, nu se mai pleacă nicăieri, nu mai ies afară, se stă în casă așteptând vara. Conceptul de munte e complet străin. Ori e mare, ori nu mai e nimic. Ce e aia munte? Ce faci la munte? Cum să te plimbi așa, prin pădure? Te duci zeci de km ca să respiri aer curat? Păi, te duci mai bine într-un…
S-ar putea să-ți placă și
Baba nu le nimerește, dar le potrivește
Copil obez și fericit nu există
Visul meu devine realitate (I)
-
Ce-și doresc femeile secolului 21?
Mă uit așa în jurul meu, și-mi dau seama ce ușor sunt de mulțumit femeile, în general. Ca bărbat care nu a pus mâna în viața lui pe-o tigaie, e suficient să treci pe la Mega Image și să-i gătești un mușchiuleț nemaipomenit de vită, medium rare, când se-ntoarce seara de pe drumuri. Merge și la grătar, și la tigaie grill, 4 minute pe-o parte, 4 pe cealaltă. După, pui sare și un pic de unt. Miam, miam! Sau, dacă vrei să faci pe romanticul, cumpără-i un buchet de flori sau chiar un ghiveci. Orhideea merge la fix. Nu am întâlnit femeie să nu rămână impresionată la orhidee. Sau, ceva…
-
Întoarcerea din 1230 de mișcări
Că tot povesteam cum sunt eu Zen, cum fac lucruri pentru mine și ce bine e când stai cu copiii, și faci timp special, și tu ești calmă și relaxată și toată-i lumea minunată. Dacă ați ratat materialul, puteți să-l citiți aici. Fiți atenți la asta, acum: Azi m-am trezit Zombie. Nu puteam ține ochii deschiși. Pentru că am deja vreo 4 nopți în care dorm doar 5 ore, m-a ajuns rău oboseala. Dar, rău. Abia am putut să-i scrâșnesc printre dinți soțului: – Du tu, azi, copiii, please. As fi așteptat și eu un – bineînțeles, iubirea vieții mele. Cum să nu, se poate? Pentru tine, orice. Asta cred…
-
Logica relației cu mine
Azi l-am lăsat pe Andre la fotbal, iar eu am plecat în piață să cumpăr fructe. Până în hala cu fructe, am intrat și pe la standurile cu haine, încălțăminte și alte chestii pe care poți cheltui oricând bani. Curtez niște cizme de ceva vreme, nu sunt scumpe, dar cum vă povesteam aici, asta intră la categoria dorință. Deci, intru de fiecare dată când sunt în zonă, le caut cu privirea, mă uit la ele, confirm că sunt din piele, că arată foarte bine, nu sunt scumpe și totuși, eu nu am nevoie de cizme. Știu, sună a sadism, dar e modul meu de a mă testa, corecta, autodepăși. Într-o…
-
Alter ego-ul meu masculin
– Mami, mami, mă strigă azi dimineață Andre pe când își mânca tacticos laptele cu cereale. Se întâmplă ceva afară. Mă opresc brusc și mă uit pe geam: – Ninge! Ahhh…iar vine perioada aia în care trebuie să mă dau jos de pe tocuri și să-mi umplu mașina cu roți și să plec la Auto Soft Fundeni pentru a-mi schimba anvelopele. Apoi, o să mă întrebe iar băieții ăia dacă vreau aer în roți sau oxigen? hidrogen? cu ce se mai umflă roțile….în fine, nu mai știu, iar eu n-o să știu ce să le răspund, apoi, o să-nceapă cu epopeea valvelor care trebuie schimbate în fiecare anotimp, apoi o…
-
Aș vrea…..lumea la picioare!
Pfffff….aș vrea viața asta să fie mai ușoară, câteodată. Aș vrea că dacă ai ținut 9 luni un copil în pântec, ai suferit de grețuri, arsuri la stomac, nopți nedormite, coșmaruri, analize, controale, dureri în tot corpul, naștere, la sfârșit să ai un copil care nu plânge, care doarme toată noaptea, care mănâncă la ore fixe. Aș vrea să mă fi născut geniu, cu toate regulile și cunoștințele de a crește și educa un copil deștept, isteț, care va face ce-i va place în viață, care va avea succes, va fi fericit, sănătos, va avea o familie minunată, mă va respecta, va face totul cu limite, dar nu prea multe,…
-
Nevoie sau dorință?
Câte rochii aveți de care chiar aveți nevoie și câte v-ați cumpărat pentru că pur și simplu, v-au plăcut. Sau, câte perechi de pantofi? Poșete, pantaloni, costume, cămăși, cravate, bluze, fuste, curele. Câte jucării le cumpărați copiilor voștri și cu câte se joacă cu adevărat din cele cumpărate? Telefoane, mașini, tablete, mobilă, covoare, perdele, oale, cuțite, pahare, căni? Acum vreo 11 ani în urmă, pe la începuturile noastre în România, nici casă nu aveam, nici mașină înmatriculată nu dețineam, am venit într-o seară acasă de la serviciu și i-am spus lui Cris: – Weekendul ăsta aș vrea să mergem la niște cumpărături. – Ce vrei să cumperi? mă întreabă el.…
S-ar putea să-ți placă și
Și mama ta ce făcea când tu o tundeai pe sora ta?
Puterea intenției
Oi fi mai proastă eu dacă renunț?
-
Draga mea, soră!
Buna mea soră, Draga mea soră, Ești omul meu. Dintotdeauna. Nu-mi amintesc când ai venit la maternitate să-ți vezi frățiorul, dar știu sigur că ai găsit în schimb o surioară cu 5 ani mai mică decât tine căreia i-ai spus: – O să te cheme Dina, ca pe păpușa mea! Jucăria ta preferată prindea viață. De atunci, cumva, am știut că vei fi omul meu de bază, speranța vie că totul va fi bine, orice ar fi, orice s-ar întâmpla cu noi două. Că vei fi mereu aproape, lângă mine, oricând, spunându-mi un cuvânt cald, o încurajare. Prima mea vacanță adevărată la mare a fost cu tine și cu prietenii…
