-
Parchează în așa fel încât să mai intre și altul lângă tine!
[fusion_builder_container type=”flex” hundred_percent=”no” equal_height_columns=”no” menu_anchor=”” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” class=”” id=”” background_color=”” background_image=”” background_position=”center center” background_repeat=”no-repeat” fade=”no” background_parallax=”none” parallax_speed=”0.3″ video_mp4=”” video_webm=”” video_ogv=”” video_url=”” video_aspect_ratio=”16:9″ video_loop=”yes” video_mute=”yes” overlay_color=”” video_preview_image=”” border_color=”” border_style=”solid” padding_top=”” padding_bottom=”” padding_left=”” padding_right=””][fusion_builder_row][fusion_builder_column type=”1_1″ layout=”1_1″ background_position=”left top” background_color=”” border_color=”” border_style=”solid” border_position=”all” spacing=”yes” background_image=”” background_repeat=”no-repeat” padding_top=”” padding_right=”” padding_bottom=”” padding_left=”” margin_top=”0px” margin_bottom=”0px” class=”” id=”” animation_type=”” animation_speed=”0.3″ animation_direction=”left” hide_on_mobile=”small-visibility,medium-visibility,large-visibility” center_content=”no” last=”true” min_height=”” hover_type=”none” link=”” border_sizes_top=”” border_sizes_bottom=”” border_sizes_left=”” border_sizes_right=”” first=”true”][fusion_text] Unul dintre lucrurile cele mai simpatice, dar și utile care mi-a rămas de la instructorul cu care am făcut școala de șoferi acum 11 ani a fost cel legat de frână: – Imaginează-ți că cei din mașină au mâncat dimineață iaurt, îmi spunea el. Pune frână…
-
Mamelor din lumea-ntreagă: școala e ultimul stres când empatia s-a dus pe apa sâmbetei!
Știți de ce la războaie se duceau, cu puține excepții, doar bărbații? Nu pentru că erau mai puternici sau mai îndemânatici la arme, nici mai pricepuți la mânat calul sau pus bombe, ci pentru că dacă erau chemate femeile, s-ar fi amânat războaiele până în zilele noastre, că s-ar fi certat între ele cine-și crește copilul mai bine. S-ar fi dus naibii împărțirea lumii, eliberarea sclavilor și descoperirea de noi teritorii. – Cum fată să-l trimiți la școală pe timpul războiului? Eu am chemat-o pe soacră-mea la mine, să se ocupe ea. Mai bine acasă, decât cine știe ce pe ce coclauri să umble, fără mine. Să-l mai tragă și…
-
Diferența stă în om și nu în poziția pe care o ocupă!
Drumul care leagă strada principală de strada pe care locuiesc astăzi e formată din două benzi dar numai pe una se circulă pentru că e singura pietruită. Cealaltă e o groapă plină cu noroi, mai ales după ploile din ultimele zile pe care mai trec din când în când, tractoarele. Pe cea pietruită se trece în ambele sensuri aplicând regula celor 7 ani de-acasă: cel care are prioritate e cel care în situația dată trebuie să dea prioritate pentru că pe banda lui există din loc în loc unele intrânduri unde se poate băga pentru a-l lăsa pe celălalt să treacă. Dacă ai nenorocul să dai peste unul care a…
-
Invidiază-mă, numai eu știu ce-i în sufletul meu!
Păi nu trebuia să ating și eu pragul critic și să ajungă articolele mele până la urechile judecătorilor de serviciu? Trebuia, că altfel rămâneam nebotezată în ale blogging-ului autohton. Am scris săptămâna trecută două articole, pur întâmplător, dar după reacțiile stârnite mi s-a confirmat încă o dată că nu e după cum îți propui ci e după cum îți iese. Primul articol a fost despre cum alerg eu dintr-o parte în alta cu copiii pe la opționale și nu știu exact cum am ajuns în situația asta și dacă merită, moment la care s-a dezlănțuit uraganul mamelor supărate că mă plâng că stau în trafic, în mașină, la căldurică, altele…
-
Într-o viață sănătoasă de cuplu, vocea-i blândă și gunoiul dus.
Eu nu știu sincer ce-a fost în capul lui Dumnezeu când a creat bărbatul și femeia. Așa combinații de hormoni, celule, nervi și neuroni, calculați perfect încât unul să plece la vânătoare după carne de pui nehormonat și celălalt să stea acasă cu copiii, și totuși atât de imperfecți încât unul să se plângă de epuizare și nesomn, iar celălalt să-i turuie cum ar trebui să-și organizeze mai bine ziua, de mă întreb cum pe unii îi mai ține în viață. Și totuși, dacă ar ști bărbatul că, atunci când femeia e supărată, a avut o zi grea în bucătărie, nu vrea cafea și nici înghețată, nici filmul nu-i mai…
-
Cum mai salvăm un cuplu
Se spune că mariajul e precum o prăjitură care nu știi ce gust are. Crezi că ar putea fi dulce și bună, cu un gust divin pe care să-l ții minte toată viața, dar e posibil să fie cu roșcove în loc de zahăr și cu fructe acrișoare în loc de ciocolată, preferata ta. Să-ți placă dar să preferi alta din galantar. Când m-am măritat acum 9 ani, am plecat la drum cu ideea că dacă ne iubim, e suficient să ne fie bine împreună. În continuare cred asta. Pe noi, iubirea ne-a salvat de fiecare dată când părea că nu mai există drum de întoarcere. Iar în rest, n-am…
-
Cine pleacă la plimbare, pierde locul de onoare
Sigur vă amintiți de zicala de mai sus – cel mai frustrant moment din copilăria mea, mai ales atunci când mergeam o dată în 3 ani la teatru și după ce găseam un loc perfect în față la autocar, îmi aminteam că mai aveam ceva de luat de la mama. Ciuciu loc bun în față. Cum e apa? Foarte bună Ieri la Aqua Gym, în timp ce-mi tremurau și celulele moarte în piscină și cu dinții clănțănind în așteptarea profei, se îndreaptă către mine o doamnă: – Știți, mi-am uitat geanta tocmai afară. Vă vine să credeți? Nu știu cum am reușit. Eu, cu dinții clănțănind și exersând de zor…
-
Mamele perfecte nu au copii
E bine câteodată să mai ieși din bula ta. Din pătrățica ta confortabilă unde copiii mai mănâncă și zahăr, se uită la televizor, au fular la gură și 3 rânduri de căciuli. E bine pentru că ți se confirmă, prin comparație, că tu ești o mamă bună. Mult mai bună ca cealaltă. Asta din nevoia noastră de a ni se confirma că ne facem bine treaba de mamă, rolul social al fiecărei femei. Cu toate că cealaltă mamă poate fi la fel de bună ca și tine. Dar cine mai stă s-o vadă? Noi, NOI suntem importanți. În aceeași măsură e trist. Căci ți se relevă ca un pomelo la…
-
Mă numesc Dina și sunt mombie
Înțeleg că eu sunt singura stresată de pe tot internetul, azi, ieri și mâine. Câteodată am impresia că eu sunt singura femeie în viață căreia nu-i convine nimic. Azi am fost zombie toată ziua, de la nopțile nedormite (bine) din weekend. Nimic nu mi-a plăcut, nimic nu mi-a convenit. Probabil doar mie de pe toată planeta. Pentru că restul oamenilor par că sunt foarte bine: unii scriu cum nu le pasă cum arată pentru că oricum nu-și caută perechea, sunt bine mersi singuri, alții scriu despre evenimentele organizate, deci profesional sunt bazați, alții pun poze cu copii care fac lego din 3 mișcări, wow ce copii inteligenți au – asta…
