-
Cine-a zis că e simplu să fii copil?
Câteodată, ca părinte, avem impresia că le știm pe toate. Că am trăit mai bine de 20 de ani înaintea lor și cumva, le-am trăit pe toate. Și dacă nu le-am trăit, le știm și dacă nu le știm le învățăm mai repede ca ei. Suntem niște profesori o viață. În viața lor. Haideți să inspirăm, să expirăm și s-o luăm de la capăt. Nu, nu le-am trăit pe toate. Și nici nu le știm pe toate. Ba din contră, uneori, copiii știu mai multe ca noi, mult mai multe…… Mi se pare că a fi copil e o treabă extrem de serioasă. Știu, noi adulții avem impresia că…
-
Vine-o zi când fericirea e atunci când îți găsești ciocolata la locul ei
Gata, am înțeles, în final, de ce mamele care stau acasă au celulită, scap greu de burtă sau deloc și poate mai pun și câteva kg în plus pe ele. Păi cum să nu mănânci tu o ciocolată întreagă la 10 noaptea, să bei o bere rece din frigider sau să dai iama în punga cu caramele după ce toată ziua ai alergat după copii, ai jucat șotron, ai ieșit în parc, ai rezolvat conflicte, milioane de conflicte, ai făcut mâncare cu copilul legat de tine, am zis de parc? Dar de prinselea și ascunselea? De jocurile cu emoții pe care le știu pe de rost sau de cărțile alea…
-
Dinte pentru dinte….
Într-o zi din zilele acelea când soarele răsare cu ciripit de păsărele, copiii se joacă în liniște, îngerii plutesc pe un norișor deasupra ta, cântând la harpă, cafeaua te așteaptă aburind pe masă, făcută de un admirator secret, iar tu te ciupești să verifici dacă mai ești în viață, se aude suav lângă tine: – Mami, îți amintești când eu n-am vrut într-o zi să mănânc și tu m-ai dus la nani? – Da. – Și m-ai întrebat dacă mi-e foame și eu am zis că da? – Îmi amintesc. – Și tu m-ai iubit și mi-ai zis că o să mănânc după ce mă trezesc? – Da. – Să…
-
Dac-aș putea să scriu în stele că 15 minute fac minuni pentru copiii noștri
Nu există provocare mai mare pentru o mamă decât aceea de a gestiona relația dintre copii. De a măsura perfect egal, ca un chimist chinez, dragostea din talere. – Mami, azi cu cine sunt eu? – Cu mine ești? – Ba cu mine este! – Hai, mami, spune, cu cine ești? încep să strige în momentul când am intrat în baie. – Spală-mă pe mine primul! – Ba pe mine! – Hai, ești cu mine? – Tu ești primul la baie, eu sunt cu mami la nani! Așa e corect! – Ba nu e corect! – Eu am spus primul, deci cu mine este, continuă ei când văd că eu…
-
Bunico, te aștept ca și când!
Ca orice mamă cu copii acasă, când ei sunt în vacanță și eu sunt în vacanță. Bărbatu-meu zice că ar fi dat orice să fie în locul meu. Toți spun asta, până când nu găsesc șosetele copilului, nu găsesc untul în frigider și habar nu au cum se îmbracă rochița cu năsturei și cordon în talie. Apoi încep să strige: – Georgelaaaaa, unde ești iubirea vieții mele? Vino că n-am știut că e atât de complicat. Soțul meu, în casa părinților lui, nu știe unde se găsește desfăcătorul de sticle, castroanele și foarfecul să taie o pungă de cereale! Iar până să ajungă și el în ”vacanța” mea mă întreba…
-
Mama cu două mâini drepte
– Mami, vreau pepene! – Mami, și eu vreau pepene! Recunosc că mi se întunecă privirea. Abia ce terminasem de strâns după cină, pusesem totul la spălat, ne pregăteam de baie și nani când și-au amintit de pepene. Andre mă observă. Se ridică, se duce la dulap și își aduce o farfurie din aia mică, unde îi pun eu mereu pepenele. – Uite, mami, vezi, sunt mâna ta dreaptă. – Iar eu, mâna ta stângă, completează Beti mândră, în timp ce se îndreaptă și ea spre dulap, după altă farfurie. Beti e stângace. Astfel că, de fapt, sunt mama cu două mâini drepte.
-
Sunt în vacanță. Iar asta chiar îmi ocupă tot timpul
Poate vă întrebați cum se descurcă o mamă singură cu doi copii. Probabil nu vă întrebați că n-aveți de ce, dar știți că eu am tendința asta stranie de a întreba și de a-mi da singură răspunsul. Primul duș după 12 ore pare botez în Apa Iordanului De o săptămână de când sunt singură cu copiii în concediu am reușit să fac un singur duș în timp ce copiii mă strigau, din pat: – Mami, când vii? Închid apa: – Ce spuneți? Mami nu vă aude! Deschid apa că-mi îngheață și ce nu am. Prin stropi de ploaie, ca într-o poveste romantică de vară, aud voci. Închid apa. Ascult. Liniște.…
-
Mama Mentos
Când o să-l mai cert pe Andre că a mâncat prea repede oul Kinder, să-mi amintesc de mine cât de repede am devorat acest tub întreg de Mentos. Și mai am trei în dulap.
-
Viața bate bancul cu neveste în bucătărie
Era un banc pe vremuri cu două babe care după 20 de ani au ieșit din pușcărie și au mai stat câteva ore la poarta închisorii să-și termine discuția. Și mai era o dată un banc în care Țața Ileana se întoarce de la poartă după 3 ore: – Unde-ai fost nevastă? – Am stat la poartă cu Mărioara. – Și de ce n-ai invitat-o în casă? – Se grăbea. Viața e mai mult decât un banc bun Acum trei zile, seara părea la fel ca oricare alta de până atunci. Copiii se jucau în grădină cu al doilea adult în rang de părinte, iar eu pregăteam cina. Cu o…
-
Acolo unde mama nu mai merge niciodată singură
Nu ești mamă dacă atunci când intri singură în baie nu-ți vine să chiui de fericire, să desfaci șampania și să dansezi pe chiuvetă ca la ultimul majorat. Se spune că încăperea cea mai importantă la români este bucătăria. Aici se gătește, se mănâncă, se decid lucruri importante, se bea bere, se mănâncă semințe și pe vremea copilăriei mele se și dormea. Și se dormea bine, la căldurică, cu aragazul deschis. Departe de mine gândul s-o scot pe bucătărie din film, dar vă spun sincer că de când sunt mamă, nu e fericire mai mare ca atunci când folosesc, în singurătate, baia. Oare când am fost ultima dată la baie?…



























