-
De-ar mai sta mama la noi….să ne plămădească bucurie în suflet
Ho, ho, ho….a venit și la noi Crăciunul și cum a venit a și trecut. Încă mai găsesc niște sarmale pierdute prin frigider, cu toate că am avut vreo 30 de toate, o jumătate de salată boeuf, cu toate că am făcut din mai puțin de jumătate de kg de carne, încă mai am niște tobă și cârnați, pe care nici nu prea le-am gustat. De cozonac nici nu mai spun. Înapoi în copilărie A fost mama și tata la noi. Nu e nimic mai frumos de Crăciun să îi am pe părinți alături de noi. Copiii se bucură foarte mult de prezența lor, eu mă duc la cinema cu…
-
Mamele ar trebui să fie nemuritoare
Au trecut vremurile când mă duceam la vreo petrecere sau eveniment cu sufletul la gură și plină de întrebări: – Oare vor adormi fără mine? – Oare or să plângă? – Oare se vor descurca? Realitatea e că n-am plecat niciodată de-acasă dacă am avut cel puțin o fărâmă de îndoială că lucrurile nu vor decurge tocmai bine. Pentru că eu dacă mă duc undeva, mă duc să mă simt bine, nu să stau cu grijă și telefonul în mână. Ieșirile în oraș sunt pentru relaxare Dar cum vremea trece, copiii se măresc, iar producția de vin crește, de câte ori se ivește ocazia de-o ieșire în oraș nu prea…
-
Mama în delir, partea în care a luat metroul, a încurcat adresa și i-a scris lui Moș Crăciun
Când s-a împărțit pe Pământ organizarea – copacii la copaci, animalele domestice pe lângă casele oamenilor și cele sălbatice prin junglă și păduri, eu tocmai visam să mă fac vânzătoare la magazinul de dulciuri. Ce-o fi avut una cu alta nu știu să vă spun, dar această situație mi-a prescris să am o soartă precum cea a bomboanelor vrac. Colorate și amestecate, când într-o pungă pofticioasă, când într-un borcan prăfuit uitat pe raft. Petrecerile de Crăciun, un vis devenit la realitate. La metrou În seara în care am decis să iau prima dată metroul după 5 ani de mers cu mașina, eram invitată la o Petrecere de Crăciun. Acum câțiva…
-
Și, cum s-a descurcat singur în excursie?
Când împarți ziua în peste 15 felii de roluri, fiecare cu responsabilitățile lui, riscul să faci o ciorbă cu de toate tinde spre absolut. Iar ciorba asta are gust de frustrare și tristețe. Cred că e una dintre cele mai mari încercări în fața căreia este pusă mama: să-și mențină echilibrul, fără să-și piardă cumpătul, direcția, mintea. Tu ce-ți dorești cu-adevărat? Aceasta-i întrebarea Era octombrie când am fost anunțați că Beti va merge într-o excursie cu clasa. Urma să viziteze zona Prahovei, iar cum anul trecut ratase o asemenea excursie, mi s-a părut ocazia perfectă de a-și lua revanșa. Îmi făcusem o grămadă de planuri. Că vom merge împreună,…
-
Lăsați copiii să vină la tati!
N-am să mă ascund după a treia cafea și-am să vă spun că la noi în casă curge lapte și miere. Arătați-mi unde curge să vin și eu cu două găleți. Când doi oameni nu se înțeleg, primul vinovat este o terță parte, evident zodia: incompatibilitate astrală. Acuma, nu știu dacă voi credeți asta, dar pe mine nu mă lasă complet rece. Eu sunt capricorn și nu mă înțeleg cu zodiile de aer decât la cafea în oraș. Când vine vorba să facem o casă împreună, eu sunt cu pâinea, iar el visează să facem brutărie. Din același motiv, săgetătorii sunt prietenii mei buni care mă scot din amorțeală, mă…
-
Una dintre cele mai mari greșeli ale mele ca părinte
N-am crezut c-o s-o spun vreodată, dar ascultatul plânsului copilului tău e semn de putere interioară demnă de Oscarul Părinților. Una dintre cele mai mari greșeli ale mele ca părinte a fost aceea de a evita plânsul copiilor mei. Nici tata nu suporta să mă vadă plângând. Și mult timp n-am înțeles cum se justifică iubirea lui în fața incapacității de a asculta plânsul, când acesta e ceva uman, de multe ori, fără putere de control. Nici nu știu dacă am mai apucat să înțeleg ceva, pentru că între timp am devenit și eu părinte cu aceeași incapacitate de a asculta plânsul copiilor mei. Copiii vin să-ți vindece rănile sau…
-
Bărbatul să-și iubească soția sau să plece
Sunt la H&M, raionul pentru copii, și în timp ce stau cu nasul printre ciorapi și mă minunez că s-a făcut perechea 25 lei, aud undeva mai în față: – Făăăăăăi, făăăăăăăăăăăăăăăăăi! Ridic ochii cu o față din aia de parcă tocmai am vomitat prânzul chinezesc de seara trecută. Un tolomac bărbat striga după soția lui. Ea mă vede și rușinată (tot ea!) vine repede spre tolomac. Un copil tușea lângă el. – Nu vezi, proasta naibii, că tușește? Unde stai și te uiți ca prosta? Stai lângă ea că tușește. Eu tot un pic ca ea mă uitam la circ. Că dacă e să mă enerveze ceva, nervi din…
-
Chucky tocmai a intrat în casă și umblă dezlegată prin sufragerie
Nu mă uit la filme horror, dar dacă aș regiza unul, sigur va fi despre o jucărie oprită din buton, dar care vorbește în miezul nopții. Știți când vine cutremurul, așa pe nepregătite? Dormi liniștit în patul tău, ai dat drumul la căldură, plapuma e călduță și molicică, visezi că ești pe o câmpie care miroase a verde și proaspăt și în tăcerea nopții, se aude brusc o voce de copil, dintr-un loc nedefinit din casă: – Yellow, yellow! Te trezești deja mort, cum zice-o vorbă din popor. Abia scoți de sub plapumă doi ochi mari și-nfricoșați în timp ce te gândești cu groază: – Cât valorează viața mea? Să…
-
Frumusețea mamei în timpul răcelii
După ce că vine frigul și începe sezonul de mănuși de n-șpe feluri, cu degete ca să fie mai comode, fără degete că sunt mai ușor de pus, colorate că-s mai frumoase, ba necolorate ca de băieți, până se pierde perechea și-o luăm iar de capăt, apoi fulare, căciuli mai subțiri, mai groase, geci, izmene, șosete flaușate, ghete care-au rămas mici, cumpărături, Moș Nicolae, Moș Crăciun, serbări și revelion cu copiii la munte, mai apare și răceala. După ce că tantrum verde, aerosoli, medic, trafic, cozi la medic, trimiteri, iar cozi la medic, analize, exudat, nu vreau antibiotic, nici sirop, mai naturale nu aveți?, mai trebuia să răcească și mama.…
-
3 lucruri care-mi fac viața mai ușoară după 35 ani
Vă mai amintiți de pe vremea când cheia de la ușă era bijuterie de pus la gât și covoarele erau persan, cum se intra în curățenie generală înainte de Paște sau de Crăciun? Scotea mama toate covoarele, perdelele, muta mobila și căram apă cu găleata de la parter că n-avea apa presiune la Bacău. Nici acum n-are. Dar măcar azi o aflu de pe Facebook. 2 săptămâni ne schimbam cu lumina închisă că n-aveam perdele la geamuri, și mirosea casa a plastic de la linoleum-ul cărămiziu din balcon. Apoi, ca prin minune, după 14 zile de chin și Golgotă, se lumina casa și stele cădeau de pe cer. Puteam și noi…





























