-
Azi m-am oprit. Pentru că mâine pot să o iau de la capăt
– Mami, te joci cu mine? – Mami, mâine ce faci, ai de lucru? – Mami, ce program ai mâine, o să deschizi calculatorul? – Trebui să deschid calculatorul, am 3 emailuri de trimis, câteva acte de semnat, pe jocul tocmai ieșit de la tipografie să mă uit și să schimb culoarea cardului, de corectat final a doua carte, de făcut curat că ieri nu am mai reușit, de dus copilul la tuns și la dentist, de pregătit prânzul și apoi, cina, iar seara: – Ce faci, vedem și noi un film? – Azi? – Păi și timpul nostru împreună? – Da….timpul nostru împreună. Dar timpul meu cu mine? Azi…
-
O mamă de zahăr
Aseară a fost rândul lui Beti să o culc. Am stat cu ea, am povestit, iar apoi m-am dus și la Andre în cameră să-i spun noapte bună. Lumina era închisă iar el mă aștepta nerăbdător. Știe că vin, chiar dacă nu e rândul meu cu el, știe că vin mereu ca să-l alint. – Stai puțin cu mine? mă întreabă după ce îl pup de noapte bună. – Stau, iubirea mea! îi răspund entuziasmată, așezându-mă lângă el, pe pat. – Că azi nu prea am petrecut timp împreună – Păi nu prea, eu te-am rugat, dar tu n-ai vrut. Ai preferat să stai pe PS5, îi spun eu în…
-
Trăiește și lasă să moară!
Dacă ar fi o lecție pe care aș vrea să o transmit copiilor, copiilor mei despre viață în toată măreția ei este de altfel, și motto-ul profilului meu de Facebook personal dar și un bine cunoscut cântec scris de Paul McCartney și interpretat impecabil de unicul :), Axl Rose: Live and let die! Trăiește și lasă să moară! Adică, a trăi fără remușcări, a nu ține ură, supărare și invidie, a-ți înfrunta propriile tale limite și a trăi liber! Acum, în plan concret, viața de zi cu zi pare să aibă gustul cel mai bun exact atunci când ținem ură și invidie, când ne supărăm și nu ne mai trece,…
-
Mamele bune sunt cele mai fericite
Știți, eu am o vorbă: că atâta am fost de tristă în prima parte a vieții încât acum mi-a rămas doar zâmbetul. Sunt puține lucruri care mă fac să plâng, care să mă emoționeze, care să mă impresioneze, dar de departe lucrul care îmi aduce bucuria cea mai mare sufletului este relația dintre copiii mei. Când îi văd că nu neapărat se joacă împreună, dar că reușesc să ducă relația lor la un nivel mai înalt, acela de a-și înțelege nevoile, de a se asculta, de a fi unul lângă celălalt când au nevoie, atunci simt cu adevărat că nici o noapte n-a fost pierdută în zadar, nici o strângere…
-
Dragostea în vremea măștii
Obișnuiesc din când în când să-l mai întreb pe Andre dacă și-a făcut vreo prietenă la școală. Sunt un pic din bunica sau unchiul acela din copilăria noastră care ne întreba: – Și, ai vreun iubit la școală? Iar noi ne rușinam și ne rămâneau cuvintele în gât. Sunt mai mult decât convinsă că sunt mulți dintre voi care consideră această întrebare nepotrivită, nelalocul ei. Dar fix aici stă plăcerea comunicării asertive și a schimbului de opinii. Că voi credeți una, eu cred alta și poate la un moment dat ne înțelegem și putem fi de acord cu părerea celuilalt. Și de nu, măcar să o acceptăm ca fiind a…
-
Mulțumesc mie pentru că am făcut curat în casă! Cu toate că știu că mâine va fi la fel!
Se tot practică de câțiva ani și mă tot întâlnesc în jurul meu cu aceste exerciții de recunoștință. Când ai impresia că totul merge prost, că izolarea nu se mai termină și Therme nu se ma deschide, fă-ți listă cu lucrurile care s-au întâmplat azi și o să descoperi cel puțin unul de care să fii mândră și care să-ți ridice moralul: că ai învățat o rețetă nouă de pâine, că ai găsit drojdie la magazin, că ai terminat de citit un capitol dintr-o carte, că n-a făcut bărbatu infarct când ți-a ajuns a treia comandă on line acasă. E foarte important să ne așezăm seara în pat cu sentimentul…
-
Paula, Isabel Allende (recenzie) – Nu uita că celorlați le e și mai frică decât ție
Paula este o scrisoare devenită carte de memorii scrisă de Isabel Allende fiicei ei aflată într-o comă profundă din care nu se va mai trezi niciodată. Când citești aceste rânduri parcă nici nu mai vrei să cunoști alte detalii și-ți vine să dai direct verdictul: – Cartea asta nu cred că e pentru mine. Câți părinți se simt pregătiți de a citi despre tragedia unei mame de a-și pierde copilul la 28 de ani pe-un pat de spital, fără nici un rămas bun, fără nici o îmbrățișare, plângându-și durerea în peste 350 de pagini? Eu clar, nu. Cu toate acestea, am îndrăznit să-i descopăr secretele având deja în palmares prima…
-
Nu alerga după cei care nu te vor! Vei cerși mereu atenția lor!
Mi-ar fi plăcut să învăț treaba asta mai devreme. Mi-ar fi plăcut s-o știu încă de când am făcut ochi, primii pași sau când am zâmbit pentru prima dată. Nu alerga niciodată după cei care nu te vor! Nici în iubire, nici în profesie. Vei cerși mereu atenția lor și îți vei pierde drumul spre fericire. Nu mai accepta flori de împăcare dacă cafeaua și-o bea cu alta Era o perioadă, acum vreo câțiva ani, când nu știu exact ce se petrecea în jurul meu, prin ce grupuri intrasem sau ce timp aveam la dispoziție dar îmi ajungeau la urechi numai situații din astea cu femei înșelate de bărbați care-și…
S-ar putea să-ți placă și
Am reușit!
Iubirea e atunci când înfrunți furtuna cu demnitate și nu înoți contra ei
Vinerea Mare
-
Visul meu devine realitate (I)
Dacă m-ați întreba care este cea mai mare calitate a mea, aș spune așa, rapid din vârful minții că determinarea. Iar dacă m-ați întreba care este cel mai mare defect al meu, aș spune super convinsă, lipsa de încredere. Acum o să vă las să procesați un pic. Mie mi-a luat o noapte și-o dimineață, 2 cafele și-o brânză cu mămăligă ca să mă conving că două lucruri atât de diferite pot funcționa, într-un mare haos într-adevăr, împreună. Cum să fii determinat, să muți munții din loc, nimic să nu pară imposibil, și totuși, pe de altă parte să-ți fie frică să încerci ca să nu te faci de rușine,…
-
Iubirea e atunci când înfrunți furtuna cu demnitate și nu înoți contra ei
Azi mi-a spus o prietenă, trecută bine de prima tinerețe: – Nu cred că ar fi trebuit să mă mărit vreodată. Pe cât de puternic a sunat afirmația pe atât de mult am apreciat asumarea. De multe ori ne ascundem după vacanța de astă vară unde ne-am înțeles parcă mai bine, după florile de acum o lună pe care mi le-a adus în loc de iartă-mă și nu mai știm, nu mai vrem să știm, că ne doare, că nu mai vrem, că am schimba ceva dar astăzi, nu. De câte ori ne-am privit în oglindă și-am fost sinceri cu noi: că nu avem chef azi de moaca celui de…
S-ar putea să-ți placă și
Este posibil imposibilul?
Suntem fericiți, doar că încă nu o știm
Dincolo, cineva abia așteaptă să mă iubească
