Îmi amintesc mereu de Paștele din copilărie ca fiind o sărbătoare rigidă. După un post greu pe care l-am ținut până în adolescență aproape de fiecare dată, ultima săptămână începea cu o curățenie asiduă, șters geamurile pe un frig primăvăratec de-ți înghețau oasele, scuturat covoarele pe bara din spatele blocului și cărat totul până la etajul 4. Spre final, ne apucam de gătit aproape neîntrerupt pentru următoarele 3 zile: tăiat legume pentru salata boeuf, tocat carnea pentru sarmale, frământat cozonacii până la 12 noaptea. Totul culmina cu rămasul fără apă curentă în casă când chiuveta era plină de vase și miroseai oribil a ceapă și usturoi. Vacanța de Paște Întotdeauna…