Cafeaua de la 10 – Libertate sau control?

– Mamiiiiii, vreau o bomboană!

– Nu se poate Beti!

– Mamiii, te rog frumos să te ridici acum de pe ca-na-pea și să te duci să-mi aduci o bomboană! Cu băț!

– Beti, eu te rog frumos să înțelegi că ai mâncat deja una.

– Mami, punându-și mâinile în șold, eu vreau să mănânc o bomboană iar dacă tu nu-mi aduci eu nu mai sunt prietena ta. Și arunc asta pe jos, arătând spre o farfurie cu un măr tăiat în bucați.

Respir greu. Mă uit la ea cu nemărginită iubire și mă întreb pentru a mia oară în ziua aceea:

  • Cine ar trebui să cedeze?
  • E bine să cedez? Până la urmă n-a murit nimeni din 2 bomboane.
  • Dar dacă mă pune la încercare?
  • Dacă îi transmit că nu sunt fermă?
  • Poate chiar are nevoie de limită din partea mea. Clar nu va muri dacă nu-i dau bomboana cerută.
  • Dar dacă sunt o mamă rea și-i tai din independență?

Capul îmi este pătrat.

Uneori cedez. Apoi mă enervez pe mine. După aia îmi promit că o să fiu fermă data viitoare. Cu greu îmi iese. Apoi, iar cedez. Iar nu mai știu de mine.

Când mi-a propus Ada să vorbim despre Libertate sau control în ep. 13 al live-ului nostru Cafeaua de la 10, mi-a spus așa:

– E ceva amuzant, așa cum propui tu. Dar vine cu temă pentru acasă. Să ne lăsăm copiii să ne aleagă ținuta pentru live. Ce spui?

Am rămas tablou pentru câteva secunde. Ada are capacitatea aceasta asupra mea.

Apoi, mi-a venit în cap gândul că Andre mă va îmbrăca în costumul lui Ronaldo. Ceea ce nu va fi foarte rău. Iar Beti o să mă scoată DIN NOU din zona de confort și o să mă trimită cel mai probabil în chiloți.

O săptămână întreagă mi-a luat să prind curaj să fac experimentul vestimentar. Colacul meu de salvare era Andre, până la urmă mă prinde culoarea verde de la costumul de fotbal.

Doar că el m-a lăsat baltă în ultimul moment.

– Îmbracă-te și tu cu ce vrei, mi-a spus el bărbătește în timp ce-mi întorcea spatele pe scări.

Urma să mă arunce, într-adevăr, în cel mai frumos experiment al vieții mele alături de Beti și să mă scoată complet din zona de confort, așa cum niciodată n-o făcuse.

Acest experiment m-a ajutat să:

  • înțeleg nevoia copilului de a lua decizii în privința mea și nu doar eu în privința ei – practic, am schimbat rolurile și am lăsat-o liber să aleagă
  • am ajutat-o să-și încarce paharul de putere, făcând-o să se simtă semnificativă și importantă
  • a dat o notă pozitivă relației noastre, spunându-mi a doua zi: ce bine îți stă cu rochia aceasta!

Astfel de experimente ajută copilul să se dezvolte într-un adult independent, care ia decizii corecte în situații diferite.

Povestea pe larg, mai jos:

Sursa foto

Share This Story!

5 Comments

  1. Daniela Irimia 10/02/2018 at 15:54 - Reply

    La fix imi vine articolul asta. Chiar azi am avut niste situatii mai dificile cu intrebarile existentiale …. cand prea mult e prea mult …. CUM sa pastrez un echilibru ….

    Multumesc :) Sunteti niste dragute!

    • Dina Bento 11/02/2018 at 15:36 - Reply

      Sper că ai ieșit din ele, că experiența îmi zice că mâine vin altele :)
      Mulțumim!

  2. ELENA ENACHE 15/01/2019 at 16:08 - Reply

    SA LE DAI CREDIT COPIILOR E UNA,SA AI INCREDERE IN EI,ASADAR,SA LE LASI CONTROLUL ASUPRA TA,CUM V-ATI EXPRIMAT,NU ESTE TOCMAI BINE!…NICI MACAR ,,OK”!…

    • Dina Bento 16/01/2019 at 00:18 - Reply

      Păi cam asta am făcut, despre asta era exercițiul – să dai credit opiniilor copilului, să ai încredere în alegerile lor. Iar ideea de control vine în acest context și nicidecum de a da control suprem copiilor. Că dacă ar fi ales să mă îmbrace doar în lenjerie intimă n-aș fi ieșit așa pe stradă.

Leave A Comment