-
Cum liniștesc copilul în criză
Înăuntrul nostru stă un copil care are nevoie de atenție. Înăuntrul copiilor noștri stă nevoia de atenție din partea părintelui adult. Așa se explică de ce nervii copiilor se încheie de cele mai multe ori cu crize generalizate în care copilul plânge, iar părintele urlă. Sau, invers. Astfel că, deseori se ajunge ca părintele să-și impună punctul de vedere, activând apoi, sentimentul de vinovăție: oare, am exagerat? oare, am greșit? oare, sunt un printe rău? Sau, alege să facă după voia copilului, numai să-l vadă fericit. O fericire iluzorie, desigur, care ține mai puțin de o zi. Atenția își cere mereu tributul. Cu un copil interior suferind după atenție este…
-
Cum aducem pacea în mijlocul unei crize
Cumpărăm biblioteci întregi cu cărți pentru copii despre cum să-și gestioneze emoțiile de la cele mai fragede vârste. Mergem la cursuri, citim cărți de dezvoltare, ascultăm podcasturi, vizionăm filme, unii dintre noi facem chiar și facultăți de specialitate, dacă ne trezește cineva în miezul nopții știm pe de rost toate emoțiile pozitive și negative și cum nu trebuie să ne ferim de nici unele, că toate au rolul lor în dezvoltarea copilului care doarme lângă noi în pat. Dacă părinților li s-ar testa nivelul teoretic de pregătire în creșterea copiilor, ar lua toți 10 cu felicitări. N-am absolut nici un dubiu! Și totuși….. Când vine vorba de gestionarea emoțiilor noastre…
-
Gestionarea lacrimilor la copii, această Golgotă a vieții de mamă
Tot aud de educație cu blândețe, să nu țipăm la copii, să nu pedepsim, să nu le oferim chiar totul, să punem limite, să fim fermi dar blânzi, să îi ajutăm să se dezvolte în ritmul lor. Cu calm și răbdare. Cât de bine, dar mai ales cât de simplu sună toate astea Dar ce înseamnă să nu țipăm la copii? Putem să ridicăm vocea cu 2-3 tonuri sau deloc? Ce înseamnă să nu le oferi totul? Îi trimiți în două tabere, dar nu le cumperi a treia pereche de adidași cu luminițe? Chiar dacă știi că îi va folosi până la ultima suflare? Le dai înghețată dar nu le…
-
Scriu acest mesaj pentru toate mamele care se îndoiesc de ele
Scriu acest mesaj cu gândul la toate mamele cu copii mici, care plâng întruna, fără oprire, care se trezesc noaptea de-atâtea ori că au pierdut numărul și socoteala, care cred că ei, copiii, fac cumva ceva anume ca să le scoată din minți și să-și piardă capul cu totul. Scriu acest mesaj pentru toate mamele care se întreabă uneori, cu teamă, noaptea-n baie: – Oare o să o scot vreodată la capăt sau o să fiu prima mamă care o să moară de epuizare? Scriu acest mesaj cu gândul la toate mamele care-au țipat, s-au simțit vinovate, care și-au înghițit lacrimile de frustrare și și-au promis că vor fi mai…
-
Drumul anevoios de la ”nu vreau” la ”ce părinte bun sunt”
Cred că nu e zi dată din viața mea să nu mă gândesc la oamenii care au doi sau mai multi copii. La soră-mea cu 4, la vecina mea vedetă cu 5, la prietena mea cu 7, la alte prietene cu 3, cu 2. Apoi, îmi fuge mintea la prietenele mele cu un singur copil, cele care sunt departe de casă sau altele cu probleme familiale mari, căci viața nu e simplă nicicum. Ca mamă, nu cred că e ceva mai greu pe lumea asta decât să-ți vezi copiii comportându-se diferit de cum ai vrea, de cum crezi că i-ai educat, de cum a-i spera să devină. Pentru că mama…
-
Când rămâne mama singură acasă
Singură cu doi copii, voiam să zic, că doar nu s-a mai pomenit mamă fără copii singură acasă. Am un sentiment că acest articol se încadrează perfect la categoria: haha, ce amuzant, dar să nu mi se întâmple mie asta. Ca orice mamă cu doi copii acasă, neumblată la coafor de vreo 4 luni, la manichiură tot pe-atât înmulțit cu doi, prietena cea mai bună a aragazului și-a oalelor de inox, la ce se poate gândi prima dată când îi pleacă bărbatul de-acasă? Nu, nu la shopping, nici la Therme și nici la băut rose toată noaptea, uitându-se la filme lacrimogene. O mamă singură acasă cu doi copii își spune…
