Stil de viață
-
Destin de mamă – de ce s-a închis mama în baie. Cartea
Mi s-a născut a doua carte din seria Destin de mamă. E o mare bucurie să te uiți la tine cea care erai acum 10-15 ani lipsită de încredere și într-o continuă criză existențială și să te vezi astăzi, cu visul împlinit. Era 2017 când am început să scriu pe facebook primele gânduri #destindemama. Eram în Portugalia, singură cu copiii, îmi era greu să nu vorbesc cu nimeni în jur, nu aveam timp întotdeauna să mă ventilez scriind articole, și dintr-o nevoie de a exprima gânduri și emoții, am ales să le pun sub cea mai telenovelistică titulatură că doar și mediul mă ajuta. Astăzi, Destin de mamă reprezintă mult…
-
Tu ce ai făcut astăzi pentru tine?
M-am trezit azi înainte de 6 ca să fac sport, ca să am așa mult doritul ”timp pentru mine”. Tu ce ai făcut astăzi pentru tine? Ăăăăăă, am băut cafea, ce-i drept pe stomacul gol pentru că trebuia duși copiii la școală. Am luat o gură dintr-o banană, iar restul a rămas pe masa din bucătărie, spunându-mi: o termin când mă întorc. Trebuie să plecăm devreme din casă. Lângă noi se construiește un pod mare care blochează tot traficul de pe Centură, dar și de pe Autostrada Soarelui, așa că, generația părinților care speră că într-o zi copiii noștri vor trăi într-o țară cu străzi la standarde europene își trezesc…
-
Rolul și beneficiile postului în viața noastră
Se tot vorbește în ultima perioadă despre post ca un tip de dietă ca să scapi de kilogramele în plus. Când eram copil, țineam post din considerente religioase. Nici nu era foarte greu de ținut, că oricum nu prea aveam noi carne și ouă la discreție. Dar la final, nu era bucurie și satisfacție mai mare să mâncăm bomboanele din pom sau pasca, după caz, și să ne bucurăm de reușita noastră. Nici nu era despre religie, până la urmă, ci despre bucuria de a-ți îndeplini un obiectiv! Despre a te reține de la gusturile cu care ești obișnuit ca să poți înțelege, aprecia și a da valoarea corectă lucrurilor…
-
Avem de toate, dar nu toate ne sunt de folos
E o mare calitate să știi ce să iei cu tine din tot ceea ce-ți oferă viața. Să alegi ce ai nevoie și ce te ajută ca să devii omul pe care ți-l dorești să fii. Ca atunci când intri într-o bibliotecă plină cu cărți, dar nu toate cărțile te ajută să găsești comoara ascunsă. Cum știi care sunt acele cărți care te ajută pentru a-ți atinge obiectivul în viață? Cărțile acelea de care ai nevoie să le ai aproape când vrei ghidaj și informații prețioase. Sau ca atunci când faci cunoștință cu un grup de oameni, dar nu toți adaugă valoare momentului în care te găsești. Să ai capacitatea…
-
De azi îmi voi permite să greșesc!
Psihologic vorbind, în fața unei situații de criză, oamenii devin victime sau supraviețuitori. Alegerea depinde de personalitatea fiecăruia în parte, de discursul pe care ni-l spunem în astfel de situații, de mediul în care ne-am născut și am crescut, de bagajul genetic pe care îl purtăm în venele noastre. Prin natura genei mele m-am născut cu sentimentul de a încerca mereu să fac bine, să fie bine, toată lumea să fie bine și fericită. Am o nevoie existențială de a mă simți bine și de a vedea oameni fericiți în jurul meu. Este un mod de a supraviețui când totul pare că nu funcționează. De a vedea partea bună a…
-
Trăim cele mai frumoase zile din viața noastră
Am fost săptămâna trecută la Bacău și în ziua în care am plecat înapoi spre București, am coborât împreună cu mama să mă ajute cu bagajele până la mașină. Și în timp ce le aranjam eu pe toate în portbagaj, apare vecina de la parter la geamul de la bucătărie. – Da cine este domnișoara? Aaa, e fata dumneavoastră! Vai, da ce copii mari are! Începe discuția cunoscută. Mama începe și ea să povestească cum a plecat tata la țară, cum ea preferă să rămână singură acasă, iar în timp ce eu confirmam în gând că e cea mai bună alegere să stai acasă în loc să te duci la…
-
Dumnezeu îți dă inimă, dar nu poate simți pentru tine. Dumnezeu îți dă, dar nu poate face pentru tine. Universul îți vorbește, dar nu poate asculta pentru tine.
Cu toate că sunt cunoscută ca cititoare în cărți și atrasă de spiritualitate, visele și interpretarea lor mă lasă parțial, rece. Nu că n-aș crede neaparat în ele, dar nici nu-mi decid drumul în viață. Nu mă sperie, nu mă bucură. Se spune că toată lumea visează, doar că puțini își mai amintesc dimineața pe unde le-a umblat mintea. Eu sunt una dintre aceste persoane. Iar în puținele rânduri când îmi amintesc, abia atunci știu sigur că e un vis cu însemnătate. Un semn că trebuie să stau puțin cu mine în introspecție și să trag concluziile. Pe principiul: ce a vrut Universul să știu de data asta cu atâta…
-
De ce nu reușesc să slăbesc așa cum îmi doresc?
Fac sport, țin dietă și totuși, de ce nu slăbesc așa cum îmi doresc? Nu vorbesc despre mine, și totuși, de la mine mi-a venit acest gând de a scrie despre cei care slăbesc și cei care, în ciuda eforturilor, nu reușesc. Mi s-a întâmplat de multe ori să mi se spună ”păi tu slăbești, că așa ești tu făcută!” sau ”tu n-ai să te îngrași niciodată, semeni cu taică-tu!”, unde tata are burtă, iar eu am abdomenul plat, așa că, întrebarea e: Slăbesc unii mai ușor și alții, nu spre deloc? Sunt 4 mari idei pe care trebuie să le aveți în vedere când vreți să vă schimbați modul…
-
O relație de cuplu sănătoasă nu se naște, se construiește
Toate relațiile de cuplu trec prin perioade mai provocatoare de-a lungul vieții. Chiar dacă vorbim de relații abia create, la început, sau cu istoric și amintiri precum căsătorie, copii, vacanțe, prima casă, prima mașină, prima călătorie în doi, toate relațiile ajung la un moment dat la o intersecție de planuri, gânduri, obiective, decizii. Într-un cuplu suntem trei: eu, tu și relația Spune o vorbă înțeleaptă. Din păcate, de când cu viteza luminii după care funcționează viața în ultima perioadă, cu tehnologia care pe cât de fascinantă e, pe atât de mult ne controlează zilele, iar, de curând, covid-ul care pare să devină rădăcina tuturor relelor în lume, rolul relației din…
-
Doar oamenii inteligenți se întreabă
”Cervantes în Algeria, după ani de zile, izbutește să organizeze cu alți câțiva o evadare. Noaptea se întâlnesc cu toții pe țărm. Corabia tocmită e acolo, gata de plecare. Lipsește însă unul dintre ei. Îl așteaptă. Trece timpul. Se hotărăsc să plece fără cel care întârzie. Cervantes stăruie: să-l așteptăm, închipuiți-vă deznădejdea lui când va sosi și va vedea corabia în larg…Mai stau, se perpelesc, vine și cel lipsă…Era turnătorul. Sunt prinși cu toții și duși înapoi în sclavie. Povestea aceasta atroce – unde Cervantes apare atât de nobil, dovedindu-se că nu întâmplător a scris el Don Quijote – mi-o aduc aminte, fără legătură directă, cozile de la prefectură.” ”Oamenii…



























